Home Intermodal Concluzii după Rastatt

Concluzii după Rastatt

Concluzii după Rastatt

Întreruperea timp de șapte săptămâni a traficului feroviar de marfă prin valea Rinului, cauzată de incidentul DB netz din Rastatt a făcut ca 2017 să fie un an “negru” pentru transportul feroviar de marfă în Europa, atât din punct de vedere operaţional, cât și financiar, se arată într-un raport al principalelor asociaţii din industrie: ERA, NEE și UIRR, raport ce evidenţiază și nevoile și propunerile companiilor feroviare.

Din cauza opririi circulaţiei trenurilor prin Rastatt , operatorii feroviari au fost nevoiţi să refuze comenzi de transport ale clienţilor și au avut de suportat costuri extrem de ridicate în condiţiile în care au performat la mai puţin de jumătate din volumele normale.

Operatorii de transport intermodal, terminalele și companiile de transport s-au confruntat cu aceleași probleme. Acum, asociaţiile și operatorii feroviari intenţionează să facă echipă cu managerii de infrastructură, coridoarele feroviare de marfă, autorităţi și Comisia Europeană pentru a elabora planuri de urgenţă funcţionale și eficiente pentru a reduce impactul unor viitoare incidente precum cel de la Rastatt.

Lista de măsuri prioritare care să facă sistemul de transport feroviar mai stabil și sustenabil cuprinde:

  •  Întărirea operaţiunilor companiilor care se ocupă de managementul traficului de marfă internaţional. Acestea trebuie să facă trecerea de la orientarea naţională către o perspectivă internaţională. Centrele de control de trafic din fiecare ţară trebuie să desemneze specialiști internaţionali care să facă echipă cu omologii lor din alte ţări în cadrul coridoarelor de trafic internaţionale pentru a eficientiza operaţiunile.
  •  Introducerea de planuri de management al riscurilor pentru traficul de marfă. Managerii de infrastructură trebuie săși îmbunătăţească managementul de risc pentru traficul international de marfă și să îmbunătăţească coordonarea planurilor de construcţie la nivel international. În cazul unor întreruperi planificare sau spontane, planurile de urgenţă ar trebui să asigure rerutarea a cel puţin 80% din volumele de marfă.
  •  Crearea de capacităţi suplimentare, interconectarea coridoarelor de transport feroviar. Ministerele de Transport și managerii de infrastructură trebuie să prevadă rezerve suplimentare în sistemul de infrastructură pentru a garanta încrederea în transportul feroviar, pentru a determina clienţii finali să facă trecerea către acest mod de transport.
  •  Depășirea obstacolelor de limbă. Limba este unul dintre principalele obstacole în crearea unui sistem feroviar flexibil. Pentru a facilita accesul operatorilor pe principalele coridoare, o a doua limbă operaţională trebuie introdusă atât pentru operatorii de tren cât și pentru controlorii de trafic. Trebuie urmată fie o soluţie bazată pe tehnologie sau introducerea limbii engleze ca limbă operaţională, iar modificările ar trebuie implementate pe principalele coridoare până în 2020 cel mai târziu.