Home Logistics Comerț international Globalizare Versus Protecţionism

Globalizare Versus Protecţionism

Globalizare Versus Protecţionism

 

Marius Gaiță – Customs Operations Expert Euroccoper și membru fondator Asociația AEO FORUM

Cu un an în urmă, în ianuarie 2017, la Forumul Economic Mondial organizat în Davos, președintele chinez Xi Jinping a subliniat necesitatea unei cooperări internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea economiei mondiale. În discursul său, cu privire la protecţionism, a avertizat că „nimeni nu va ieşi învingător”, în cazul unui război comercial. Fără îndoială că mesajul său a ajuns şi la preşedintele american Donald Trump, marele absent al acestei prestigioase reuniuni, dar efectele au fost total opuse. Comerţul mondial a fost puternic afectat de anunţul recent făcut de Casa Albă, potrivit căruia SUA intenţionează să introducă taxe vamale suplimentare de 25% pentru produsele din oţel și de 10% pentru cele din aluminiu. O serie de ţări – Uniunea Europeană, Canada, Mexic, Australia, Coreea de Sud, Brazilia beneficiază de scutiri temporare, până la 31 mai, de la plata acestor taxe vamale, scutiri care depind de negocierile ce au loc în această perioadă.

Datele din „International Trade Monitoring-Steel Import Monitoring and Analysis” arată că SUA este cel mai mare importator de oţel din lume, înregistrând o creştere a tranzacţiilor în 2017 cu 15% faţă 2016, iar totalul importurilor americane reprezintă 8% din comerţul global. Canada conduce într-un clasament al principalilor exportatori de oţel către SUA, fiind urmată de Brazilia, Coreea de Sud și Mexic, China fiind doar pe locul 10, cu un volum de marfă expediat cu 4,6 % mai mic faţă de 2017. Comunicatul administraţiei americane, ce descria pe larg majorarea taxelor vamale, a fost precedat de un mesaj pe Twitter al preşedintelui Trump, în care spunea că războaiele comerciale sunt „uşor de câştigat” şi sunt justificate atunci când SUA pierde miliarde de dolari în tranzacţiile cu alte ţări.

Chiar dacă nu a menţionat clar despre cine este vorba, ne putem da seama că această majorare e un avertisment adresat Chinei, ce are un excedent de peste 380 miliarde dolari, în schimburile comerciale cu America şi este singura ţară, din top 10 exportatori de oţel către SUA, pentru care creşterea taxelor vamale a intrat imediat în vigoare. Reacţiile naţiunilor direct implicate nu au întârziat să apară, China fiind singura care a comunicat că va lua în considerare măsuri de represalii împotriva Statelor Unite. Guvernul chinez a trecut la acţiuni concrete prin introducerea la începutul lunii aprilie, a taxelor vamale de retorsiune pentru 128 de produse importate din S.U.A. Comisia vamală din China vizează o majorare a cotelor tarifare cu 25% la carnea de porc şi cu 15% la numeroase produse alimentare, fructe şi vinuri. Disputa dintre cei doi „titani” ai economiei mondiale a escaladat, trecând la un nou nivel de sancţiuni, îndreptate direct unul spre celălalt. SUA impun o taxă vamală de 25% pentru 1.300 de bunuri chinezești din industria aerospaţială şi cea medicală, cu o valoare totală de aproximativ 50 miliarde de dolari. China ripostează prin propriul set de tarife noi care include 106 produse, de asemenea, în valoare de aproximativ 50 miliarde de dolari. Pe listă găsim: soia, automobile, produse chimice, anumite tipuri de aeronave, porumb și alte produse agricole.

Barierele comerciale slăbesc economia

Istoria ne arată că barierele comerciale nu au un caracter benefic şi astfel de riposte fac industriile mai slabe, nu mai puternice. În anii 1930, tarifele protecţioniste au exacerbat, cu efecte destabilizatoare ale ordinii internaţionale, taxele vamale prohibitive fiind unul dintre catalizatorii ce au dus la Marea Criza Economică. Din păcate, una dintre cele mai dureroase lecţii din istoria modernă este acum în pericol de a fi ignorată. Avertismentul a fost transmis guvernului SUA de un număr mare de economişti, printre care se află şi câştigători ai premiului Nobel. Un mesaj similar a fost transmis Congresului American în 1930, însă nu a fost luat în considerare, iar efectele s-au resimţit la nivel mondial.

Este evident faptul că au avut loc transformări majore în comparaţie cu acei ani. Comerţul s-a dezvoltat semnificativ, industriile sunt mai puternice, dar principiile economice fundamentale au rămas neschimbate şi tocmai acest fapt trebuie să ne facă să fim mai precauţi.

Noul val de protecţionism

Noul val de protecţionism manifestat pregnant în campania pentru Brexit şi cea pentru alegerea preşedintelui Americii, exprimă o reacţie faţă de globalizarea nerestrictivă. Efectele provocate de Brexit, denunţarea de către Trump a tratatelor de liber schimb NAFTA și TPP (Trans-Pacific Partnership) precum şi ameniţările că va retrage SUA din Organizaţia Mondială a Comerţului, vor fi resimţite pe termen lung, oferind o nouă paradigmă a relaţiilor internaţionale. Există multe dileme, chiar în rândul ţărilor dezvoltate, cu o societate democratică, care au de ales între globalizare şi protecţionism, între deschiderea economică şi măsurile de protejare a pieţei interne. Cred că în toate lucrurile pe care le facem, trebuie să prevaleze raţiunea şi astfel putem găsi calea de mijloc, de a nu aplica măsuri restrictive prea dure care pot afecta liberul schimb de mărfuri şi nici de a crea schimburi comerciale total deschise, fără reguli, ce pot duce la un colaps al economiei proprii. Numărul mare de sancţiuni impuse de cele mai mari puteri economice globale într-un interval de timp foarte scurt, precum şi amploarea acestora s-a transformat într-un motiv de îngrijorare pentru specialişti, care se întreaba dacă înfruntarea se va stinge la fel de repede cum a apărut sau va degenera într-un adevărat război comercial. Pentru ca relaţiile între SUA şi China să nu se deterioreze şi mai mult, este nevoie în primul rând de comunicare şi de parafarea unui tratat bilateral de liber-schimb. În momentul de faţa schimbul de opinii este unul episodic, fiind absolut necesară o intensificare a dialogului strategic între experţii din comisiile de comerţ şi cu precădere a summit-urilor între liderii celor două ţări, pentru a pune bazele unui parteneriat corect în care, atât firmele americane, cât şi cele chineze au de câştigat.

Închei articolul printr-un citat al Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Roberto Azevêdo, cu referire directă la acţiunile administraţiei americane şi guvernului chinez şi mai ales la efectele acestei dispute comerciale ce poate avea un impact global profund: „Un ochi pentru ochi ne va lăsa orbi și lumea într-o recesiune profundă.” („An eye for an eye will leave us all blind and the world in deep recession.”)

  • Taxa vamală este un impozit indirect, fiind un instrument fiscal definit în concordanţă cu politica comercială a unui stat, un mijloc important pentru protejarea economiei naţionale.
  • Taxele vamale de retorsiune reprezintă acele taxe care intră în vigoare ca răspuns dat de un stat unui alt stat. Sunt aplicate ca represalii pentru anumite bunuri dintr-o ţară care impune măsuri restrictive la importul mărfurilor sale şi se pot percepe ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale în vigoare.

 

Close