Home Intermodal Investiţii de aproape 50 de milioane de euro în Portul Constanţa

Investiţii de aproape 50 de milioane de euro în Portul Constanţa

Investiţii de aproape 50 de milioane de euro în Portul Constanţa

Cerealele, urmate de segmentul de vrac lichid (petrol şi produse derivate), apoi cel de mărfuri în vrac solid (cărbune, minereu, produse chimice, fertilizatori) şi containere, sunt grupele de mărfuri care generează cel mai mare trafic în Portul Constanţa.

În 2015, traficul de mărfuri a fost de 49.615.711 tone, faţă de 48.422.893 tone în 2014 și de 49.193.663 tone în 2013. Traficul de containere s-a situat pe un trend ascendent  anul trecut, cu un total 6.849.564 tone, respectiv 689.012 TEU, în creștere comparativ cu 2014 – 6.778.884 tone, respectiv 668.293 TEU și  2013- 6.543.354 tone, respectiv 661.124 TEU. În acest an, la 6 luni, se înregistrează o creștere la 3.647.411 tone (+9%), respectiv 362.643 TEU (+8%), comparativ cu aceeaşi perioadă 2015, când au fost înregistrate 3.350.343 tone, respectiv 335.893 TEU. Aceste volume ar putea crește, capacitatea celui mai mare port de la Marea Neagră  fiind mult mai mare, însă poziţia geografică privilegiată și dimensiunea portului nu este suficientă. Investitorii au nevoie de infrastructură și de un cumul de alţi factori pentru a-și desfășura activitatea în condiţii optime.

Am discutat cu domnul Valeriu Nicolae Ionescu, director general al Administraţiei Naţionale a Porturilor Maritime Constanţa despre planul de investiţii al Portului Constanţa, dar și al porturilor Midia și Mangalia, precum și despre proiectele de modernizare a facilităţilor din port.

Intermodal&Logistics: Ce proiecte de modernizare a infrastructurii Portului Constanţa se află în acest moment în derulare? De unde provin finanţările pentru aceste proiecte?

Valeriu Nicolae Ionescu: Administraţia Porturilor Maritime este preocupată de consolidarea poziţiei Portului Constanţa ca port maritim eficient, durabil şi sigur şi de asigurarea condiţiilor pe care le impune rolul său strategic pe coridoarele de transport pan-europene şi în reţeaua europeană de transport intermodal. Portul Constanţa este unul dintre puţinele porturi europene care încă are în interiorul arealului portuar zone suficiente de dezvoltare a infrastructurii. Recent, s-a finalizat podul rutier care leagă partea de sud cu cea de nord ale portului Constanţa, investiţia Pod  rutier la km 0+540 este finanţată din fonduri europene. Investiţia a apărut ca o nece sitate de a conecta portul la A2 Bucureşti-Constanţa, servicii expres – ports prin varianta ocolitoare a municipiului Constanţa. Totodată noul pod asigură o legătură directă între zonele de Nord şi de Sud ale Portului, fără tranzitarea oraşului. Tot în acest an s-a finalizat și proiectul Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa, investiţie din fonduri europene ce constă în realizarea unui complex feroviar sistematizat în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa, care să asigure servirea actualilor şi viitorilor operatori portuari. Valoarea contractului de finanţare a proiectului a fost de 78.551.498 lei (cu TVA). Au fost finalizate lucrările investiţiei Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa, un obiectiv care determină îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor în întreg acvatoriul portuar, sporirea siguranţei navelor prin asigurarea unei protecţii a șenalelor de circulaţie a navelor și reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incintă portuară. Valoarea contractului de finanţare a proiectului realizat cu fonduri europene este de 781.612.091 lei (cu TVA). Sunt în pregătire și alte investiţii în Portul Constanţa care vor duce la eficientizarea activităţii portuare. Dragajul de investiţie este un proiect aşteptat încă de la construcţia iniţială a portului. Lucrările vor ajuta la dezvoltarea anumitor zone care acum au nevoie de adâncimi mai mari, pentru că s-au dezvoltat din punct de vedere comercial şi al suprastructurii foarte mult, sunt noi terminale în care s-a investit mult. În cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei”, se vor draga 314.661 metri cubi, iar valoarea estimată este de 39,42 milioane de euro, cu finanţare prin POIM. Sperăm ca lucrările să fie gata în următorii cinci ani. De asemenea se are în vedere dragajul de întreţinere, lucrări a căror valoare se ridică la 5,2 milioane euro. Un alt proiect important pentru următorii cinci ani este dezvoltarea capacităţii portului prin noi teritorii. În acest sens sunt avute în vedere Molul III şi Molul IV cu aproximativ 125 ha de nou teren, cu acces la adâncimi de -18 m. De asemenea, dezvoltarea insulei, înseamnă 180 ha în plus faţă de suprafaţa existentă în prezent. Această dezvoltare se va face în momentul în care se va stabili că din punct de vedere comercial, Portul Constanţa are nevoie de o extindere, deoarece există o presiune din partea pieţei care ne împinge în această direcţie.

Intermodal&Logistics: Care a fost evoluţia traficului containerizat pe Dunăre? Ce măsuri au fost luate pentru a impulsiona creșterea traficului pe Dunăre și a îmbunătăţi starea infrastructurii rutiere și a conexiunilor feroviare?

Valeriu Nicolae Ionescu: Traficul total fluvial a înregistrat în 2015 – 12.732.963 tone, în 2014 -12.588.534 tone, iar în 2013 -12.468.978 tone marfă. În anul 2015 pe traficul fluvial de containere a fost de 3.248 tone marfă (1.298 TEU), în 2014 a fost de 8.885 tone marfă (3.056 TEU), iar în 2013 a fost de 4.540 tone marfă (1.123 TEU). Pentru a ajunge la capacitatea maximă, care fluctuează în funcţie de modul de operare şi de modul de afluire a mărfii în hinterland, sunt necesare conexiuni excelente în hinterland (zona din spatele portului de mărfuri). Ne referim la infrastructura de transport reprezentată de fluviul Dunărea, care să fie capabilă să preia şi să aducă marfă mai mult decât o face în momentul de faţă. Acum îi lipseşte predictibilitatea, nu are o adâncime maximă sau una minimă care să fie stabilă. Astfel, fluviul Dunărea nu poate fi folosit de containere, mărfuri care au nevoie de predictibilitate. În prezent, traficul este de aproximativ 13 milioane de tone, format din mărfuri vrac solid, marea parte cereale, care nu au nevoie de un transport rapid. Pe lângă Dunăre, avem nevoie şi de cale ferată. Când transportul cu trenul durează între 20 şi 34 de ore până la graniţa de Vest, la Curtici, deja apar mari probleme în ceea ce priveşte competitivitatea pe segmentele de marfă sensibile la timp. Rolul pe care Portul Constanţa îl poate juca pentru piaţa Europei Centrale și de Sud-Est, este strâns legat și de dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal la nivel naţional, în concordanţă cu cea europeană.

Intermodal&Logistics: Ce proiecte de modernizare a facilităţilor din port sunt în acest moment în derulare? Care este în acest moment disponibilul de spaţiu pentru închiriere în Portul Constanţa și ce suprafaţă este ocupată? Câte companii își desfășoară activitatea în acest moment în Portul Constanţa?

Valeriu Nicolae Ionescu: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a primit aprobarea pentru obţinerea finanţării europene prin intermediul CEF – Connecting Europe Facility, axa Infrastructură pentru proiectul Protect – Infrastructură pentru operaţiuni sigure și pentru protecţia mediului în Portul Constanţa, cu un buget aprobat de 12,69 milioane euro. Proiectul este prevăzut a se finanţa 85% din Fondul de Coeziune și 15% de la bugetul de stat. Activităţile aprobate pentru finanţare din fonduri europene CEF sunt:

  • achiziţionarea unei nave-tanc autopropulsate cu capacitate de 500 tdw;
  • extinderea cu 130 m a danei de așteptare/iernare folosită în prezent de navele tehnice ale companiei pentru a acosta în condiţii de siguranţă;
  • construirea platformei în spatele cheului de acostare nou construit în suprafaţă de 4.370 mp destinată serviciilor conexe navelor tehnice;
  • asigurarea siguranţei accesului în Portul Constanţa prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă. În prezent Portul Constanţa are spaţiu disponibil pentru închiriere de 208 ha, iar suprafaţa ocupată (închiriată sau concesionată) este de 476 ha. APMC are în jur de 850 de companii licenţiate, din care 35 sunt operatori portuari, iar ceilalţi acoperă toată gama de segmente industriale prezentă în port.

Intermodal&Logistics: Ce planuri de investiţii și modernizare există pentru porturile Midia și Năvodari? Care este traficul de mărfuri înregistrat în aceste porturi?

Valeriu Nicolae Ionescu: În portul Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2015 a fost de 6.490.184 tone, comparativ cu 2014, în care s-au înregistrat 6.932.043 tone, în anul 2013 înregistrându-se 5.765.218 tone. Planurile de dezvoltare pentru portul Midia vor fi în concordanţă cu prevederile Master Planului Portului Constanţa și includ lucrări de dragaj, extinderea teritoriului cu regim de zonă liberă, dezvoltarea unor terminale de bitum și de GPL. Pentru realizarea acestor investiţii, ca măsuri premergătoare se are în vedere dezvoltarea reţelelor de utilităţi. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în anul 2015 a fost de 230.877 tone, faţă de 2014 când s-au înregistrat 286.974 tone, în anul 2013 înregistrându-se 179.176 tone. Din cauza deficienţelor infrastructurii precum și costurilor mari de exploatare și întreţinere, suportate de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa în acest moment nu se au în vedere investiţii în portul Mangalia.

« Sunt în pregătire și alte investiţii în Portul Constanţa care vor duce la eficientizarea activităţii portuare. Dragajul de investiţie este un proiect aşteptat încă de la construcţia iniţială a portului. Lucrările vor ajuta la dezvoltarea anumitor zone care acum au nevoie de adâncimi mai mari, pentru că s-au dezvoltat din punct de vedere comercial şi al suprastructurii foarte mult, sunt noi terminale în care s-a investit mult.» Valeriu Nicolae Ionescu Director General  al Administraţiei Naţionale a Porturilor Maritime Constanţa.