Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane EUR (118,6 milioane RON) notificată de România pentru sprijinirea investițiilor în porturile maritime și interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză și tranziție, o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane EUR (118,6 milioane RON) pentru sprijinirea operatorilor portuari privați în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

În cadrul schemei se vor acorda ajutoare sub formă de granturi directe cu o valoare limitată. Măsura, finanțată parțial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privați pentru ca aceștia să îmbunătățească funcționarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.

Scopul măsurii este de a remedia deficiențele legate de capacitatea suprastructurii porturilor, printre altele în ceea ce privește achiziționarea de echipamente pentru transportul de mărfuri pe distanțe scurte și extinderea capacităților de depozitare temporară. De asemenea, se va facilita astfel transportul cerealelor și tranzitul prin porturile românești care au nevoie de sprijin urgent pentru a face față fluxurilor tot mai mari de trafic de mărfuri.

Comisia a constatat că schema de ajutoare notificată de România îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză și de tranziție.

Ajutorul nu va depăși 2 milioane EUR pe beneficiar și se va acorda până la 31 decembrie 2023.  

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

“Prin intermediul acestei scheme de ajutoare în valoare de 24 de milioane EUR, România va putea să sprijine operatorii portuari privați afectați de criza actuală, permițându-le să sporească capacitatea suprastructurii porturilor și să facă față fluxurilor de trafic crescute.

Prin această măsură va fi optimizată capacitatea de operare în porturile maritime și fluviale din România, pe unde tranzitează mărfuri dinspre și înspre Ucraina, ceea ce va contribui în același timp la eforturile UE de a stabiliza piețele globale de aprovizionare cu alimente și de a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial”, a declarat Comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței 

Ce ajutoare intră în cadrul temporar de criză și tranziție?

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză și de tranziție privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili.

Noul cadru modifică și prelungește parțial cadrul temporar de criză, adoptat la 23 martie 2022 pentru a permite statelor membre să sprijine economia în contextul actualei crize geopolitice.

Cadrul temporar de criză și tranziție prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

• ajutoare cu valoare limitată, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 250 000 EUR în sectorul agriculturii și, respectiv, 300 000 EUR sectorului pescuitului și acvaculturii și de până la 2 milioane EUR în toate celelalte sectoare;
• sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate: în cazuri excepționale și sub rezerva unor garanții stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitățile lor de comerciale, garanții publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanții financiare nefinanțate contrapărților centrale sau membrilor compensatori;
• ajutoare prin care să se ofere compensații pentru prețurile ridicate la energie: ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a prețurilor la gaze și energie electrică. Valoarea ajutorului individual poate fi calculată pe baza consumului anterior sau actual, ținând seama de necesitatea de a menține intacte stimulentele de piață pentru a reduce consumul de energie și pentru a asigura continuitatea activităților economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit, sub rezerva unor garanții pentru a evita supracompensarea și pentru a stimula reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor în valoare de peste 50 de milioane EUR.
• măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile: statele membre pot institui scheme de investiții în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, chiar și prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, cuprinzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme de ajutoare pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic național specific. Condițiile de acordare a ajutoarelor pentru proiecte mici și tehnologii mai puțin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunțarea la condiția de a se trece printr-un proces de licitație competitiv, sub rezerva existenței anumitor garanții;

• măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale: pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie care respectă anumite condiții, cu extinderea posibilităților de a sprijini decarbonizarea proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție.

• măsuri menite să accelereze și mai mult investițiile în sectoare-cheie pentru tranziția către economia cu zero emisii nete, favorizând sprijinirea prin investiții a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii și a captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon, precum și favorizând producția de componente-cheie și producția și reciclarea materiilor prime esențiale aferente.

Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Până la 31 decembrie 2025 vor fi în vigoare măsuri deosebit de importante pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili. Este vorba, în special, de măsuri de accelerare a introducerii surselor regenerabile de energie și a stocării energiei, de măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale și de accelerare în continuare a investițiilor în sectoare-cheie pentru tranziția către o economie cu zero emisii nete.

Celelalte prevederi ale cadrului temporar de criză menite să ofere un răspuns mai rapid situației de criză (valori limitate ale ajutoarelor, sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate, ajutoare pentru compensarea prețurilor ridicate ale energiei, măsuri vizând sprijinirea reducerii cererii de energie electrică), rămân aplicabile până la 31 decembrie 2023. Pentru asigurarea securității juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi eventual necesar să se prelungească acest cadru.