Comisia Europeană a făcut public cel de-al șaptelea raport de monitorizare a evoluției pieței feroviare la nivelul UE-27 în perioada 2015-2018.

Principala concluzie a acestui raport este că mai mult de jumătate din traficul feroviar se desfășoară transfrontalier, competitivitatea transportului feroviar fiind foarte sensibilă la interoperabilitatea și dificultățile operaționale ale rețelelor naționale.

Raportul analizează datele înregistrate în perioada 2015-2018 și nu oferă nicio dovadă cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectorului. Cu toate acestea, “chiar dacă serviciile feroviare, în special cele de transport de marfă, au continuat să funcționeze pe tot parcursul anului 2020, numărul călătorilor din traficul internațional a scăzut semnificativ în timpul diverselor perioade de limitare a mișcării persoanelor, iar nivelul general al cererii s-a redus din cauza incertitudinii și a recesiunii economice,” se arată în raport.

Principalele constatări și tendințe pentru perioada 2015-2018 în UE-27 sunt:

• traficul feroviar a crescut anual cu 2,5 % pentru transportul de călători și cu 4,1 % pentru transportul de marfă;
• „ponderea modală” a transportului feroviar în cadrul modurilor de transport terestru a crescut de la 7,6 % la 7,8 % pentru transportul de călători și a scăzut de la 18,8 % la 18,7 % pentru transportul de marfă;
• în 2018, transportul feroviar a reprezentat doar 0,4 % atât din emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât și din emisiile de CO₂ provenite din transporturi și doar 2 % din consumul de energie pentru transporturi;
• lungimea totală a căilor ferate care au fost declarate congestionate a înregistrat o creștere mai mult decât dublă;
• întreprinderile feroviare au avut 1.082 de licențe active în 2018;
• cota de piață medie deținută de concurenții operatorilor tradiționali naționali a fost, în 2018, de:
  • 42 % din piețele de transport feroviar de marfă (o creștere de 8 puncte procentuale);
  • 10 % din piețele comerciale de transport de călători (o creștere de 2 puncte procentuale);
• transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure moduri de transport, călătoriile cu autovehicule fiind de aproape 50 de ori mai riscante decât cele cu trenul, și
• la sfârșitul anului 2018, în sectorul feroviar erau angajate puțin peste 916 000 de persoane, aproximativ 527.000 dintre acestea fiind angajate de întreprinderi feroviare (atât operatori principali, cât și alternativi), iar 389.000 de către administratori de infrastructură.

• În 2018, lungimea totală a rețelei feroviare din UE-27 era de aproximativ 201 000 km de linie (cu 0,4 % mai puțin decât în 2015). Aproximativ 56 % din rețea era electrificată, cu 855 km mai mult decât în 2015 (+1,2 %).

• În 2018, volumele de trafic feroviar de marfă din UE-27 au reprezentat 435 de miliarde de tone-km, dintr-un total de 2,3 mii de miliarde de tone-km pentru transportul terestru în ansamblu.
• În perioada 2015-2018, ponderea modală a transportului rutier în transportul terestru de marfă din UE-27 a crescut de la 74,2 % la 75,4 %, în timp ce ponderea transportului feroviar de marfă a scăzut de la 18,8 % la 18,7 %, cu diferențe semnificative între țări.

• În 2018, taxele de acces la calea ferată au reprezentat peste 80 % din veniturile din taxe ale administratorilor de infrastructură din UE-27 (84 % în cazul trenurilor de marfă și 88 % în cazul trenurilor de călători).
• Taxele pentru trenurile de marfă (excluzând majorările) sunt monitorizate pe trei tonaje brute maxime diferite (1.000, 1.600 și 6.000). În majoritatea statelor membre, taxele de acces cresc în funcție de dimensiunea trenului, deși nu neapărat proporțional cu tonajul.
• Pentru a atenua impactul economic al pandemiei de COVID-19, Regulamentul 2020/1429, adoptat în octombrie 2020, face posibilă reducerea sarcinii financiare asupra sectorului feroviar prin relaxarea temporară a normelor privind taxele.

• Cota medie de piață a concurenților de pe piața transportului feroviar de marfă din UE-27 a crescut între 2015 și 2018 de la 34 % la 42 %. În 2018 au apărut noi operatori care concurau cu operatorii tradiționali naționali în toate țările, cu excepția Greciei, a Irlandei, a Lituaniei și a Luxemburgului, iar în mai mult de jumătate dintre acestea cota de piață a concurenților a fost de peste 30 %.