Home Logistics Comerț international “Hard” BREXIT – cum sunt afectate companiile din România?

“Hard” BREXIT – cum sunt afectate companiile din România?

“Hard” BREXIT – cum sunt afectate companiile din România?

După ce membrii Camerei Comunelor din Marea Britanie au votat împotriva Acordului negociat de către guvernul condus de Theresa May, varianta unui “hard” Brexit devine tot mai verosimilă.

După 30 martie 2019, Marea Britanie va părăsi atât piaţa unică, cât şi uniunea vamală a UE şi se vor aplica regulile care reglementează schimburile comerciale dintre membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Astfel, importurile şi exporturile vor fi tratate la fel cum sunt gestionate în present relaţiile cu statele non UE / SEE/ Uniune vamală ceea ce va conduce la generarea de noi sarcini în controlul şi gestionarea riscurilor pentru companii.

De asemenea, vor fi necesare resurse suplimentare în legătură cu sistemele şi personalul tehnologiilor informaţionale.

“Multe companii europene sau/şi româneşti care vor să importe/exporte din/către Marea Britanie vor fi nevoite să realizeze formalităţi vamale pentru prima dată. Este vorba de companii care, în prezent, efectuează schimburi comerciale numai cu Uniunea Europeană, de exemplu livrări intra-comunitare către Uniunea Europeană pentru care nu sunt necesare formalităţi vamale” explică Mihai Petre, Senior Manager&Gobal Trade Advisory Deloitte Tax.

Marea Britanie este un partener comercial important pentru România, fiind a 5-a piaţă de destinaţie a exporturilor româneşti şi al 6-lea partener în ceea ce priveşte comerţul total de bunuri, fluxurile comerciale fiind dominate de produse cu grad ridicat de prelucrare.

România exportă către Marea Britanie în principal maşini, aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport; materiale textile şi îmbrăcăminte; metale comune; mate riale plastic, cauciuc şi articole din plastic şi cauciuc; produse alimentare, etc.

O declaraţie vamală este formată din opt părţi, având 54 de căsuţe care trebuie completate şi depuse pentru fiecare transport.

 Cum trebuie să se pregătească companiile care derulează relaţii comerciale cu Marea Britanie?

■ Obţinerea numărului EORI pen tru a putea efectua formalităţile de import (dacă nu a fost obţinut deja)

■ Stabilirea condiţiilor de livrare INCOTERMS în contractile cu furnizorii din Regatul Unit şi împărţirea responsabilităţilor/riscurilor

■ Încheierea de contracte de reprezentare în vamă (de ex. cu comisionari vamali), identificarea birourilor vamale prin care se vor desfăşura operaţiunile de import/export

■ Personalul responsabil cu operaţiunile vamale trebuie să cunoască legislaţie vamală

■ Identificarea clasificării tarifare a mărfurilor pentru a cunoaşte din timp ce datorie vamală trebuie plătită la momentul importului (taxe vamale, TVA, accize), respective identificarea şi cunoaşterea regulilor de stabilire a originii mărfurilor şi a statutului de mărfuri. Mărfurile originare din UE devin mărfuri neoriginare în Regatul Unit.

■ Importul de mărfuri non-UE în Uniunea Europeană poate fi condiţionat de deţinerea unor autorizaţii/licenţe de import de către importator

■ Exportul de mărfuri UE poate fi supus unor restricţii netarifare (de ex. Deţinerea unor autorizaţii licenţe de export).

■ În cazul importurilor de produse accizabile (produse energetice, alcool, tutun) identificarea autorizaţiilor nece sare.

■ Anumite bunuri pot avea atât o utilizare civilă, cât şi militară – bunuri cu dublă utilizare. Exportul acestora în afara UE necesită deţinerea unor licenţe de export –ANCEX.

■ Cunoaşterea metodelor de evaluare în vamă a mărfurilor de import şi elementele care se adaugă/deduc din această valoare

■ Cunoaşterea metodelor de stabilire a valorii statistice la export

AEO, proceduri simplificate de vămuire ce permit accelerarea procesului de vămuire a mărfurilor.

Mihai Petre – Senior Manager&Gobal Trade Advisory Deloitte Tax

“După Brexit, companiile se vor confrunta cu cerinţe vamale şi comerciale noi, cum ar fi vămuirea mărfurilor, dovedirea originii şi recalcularea ei. Nu în ultimul rând, circulaţia în regim suspensiv prin sistemul EMCS nu va mai fi posibilă cel mai probabil în schimburile cu produse accizabile. Aşadar importatorii de băuturi alcoolice din Marea Britanie de exemplu, vor trebui să-şi reanalizeze modelul de business şi să aplice pentru autorizaţii suplimentare din perspectiva accizelor.”