În dezvoltarea transportului multimodal în Europa pentru a asigura competitivitatea sistemului european de transport în contextul comercial global, porturile joacă un rol vital. Acestea reprezintă o ancoră pentru promovarea mijloacelor alternative de transport şi crearea de sisteme de transport sigure, ecologice şi eficiente din punct de vedere al mediului

In acest an, pentru a promova rolul Portului Constanţa ca hub multimodal pentru dezvoltarea regională şi partener strategic al porturilor de pe Dunăre, pe 6 iunie a avut loc în premieră la Parlamentul European Ziua Portului Constanţa – Danube Transport Day, un eveniment organizat de C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa împreună cu Pro Danube International. Pentru prima oară, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, investitori, parteneri români şi străini împreună cu oficiali europeni au vorbit pe o singură voce despre importanţa Portului Constanţa în cadrul sistemului european de transport.

Întâlnirea a avut ca obiectiv creșterea receptivităţii reprezentanţilor instituţiilor europene cu privire la potenţialul economic al Dunării şi al Portului Constanţa şi rolul crucial pe care îl joacă în creşterea eficienţei sistemului european de transport, prin încurajarea dezvoltării comerţului intercomunitar şi a legăturii cu pieţele din Asia.

Dan Nicolae Tivilichi, Director General C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre planurile de transformare ale Portului Constanţa în hub regional multimodal, investiţiile realizate pentru modernizarea infrastructurii feroviare în cadrul Portului, dar şi strategia de atragere de noi fluxuri de mărfuri.

• Intermodal&Logistics: Comisia Europeană a declarat anul 2018 anul multimodalităţii. Cum ar putea transportul multimodal să devină mai atractiv în România şi cum promovează Portul Constanţa transportul multimodal?
• Dan Nicolae Tivilichi: În acest an a început elaborarea unei strategii navale a României, pe termen scurt, mediu şi lung. Alături de Ministerul Transporturilor sunt implicate în procesul de elaborare a strategiei administraţiile portuare, Ministerul Transporturilor, asociaţii profesionale şi operatorii portuari. Portul Constanţa, reprezentat atât de CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa cât şi de operatorii portuari, cu susţinerea Ministerului Transporturilor, a acţionat ferm la nivel intern şi internaţional pentru rezolvarea problemelor privind dragajul pe sectorul bulgar al Dunării, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie. Urmare a acestor demersuri, partea bulgară a început în luna iulie dragajul pe câteva sectoare importante. Astfel, se sprijină creşterea traficului de mărfuri prin portul Constanţa şi va întări poziţia acestuia pe rutele internaţionale de transport. De asemenea, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa are încheiat un parteneriat strategic împreună cu S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA, concretizat printr-un protocol de colaborare menit să consolideze legăturile intermodale la nivel naţional şi internaţional. Protocolul prevede colaborarea dintre cele două companii în domeniul promovării reciproce, prin schimbul de informaţii despre volumul de mărfuri operat pe calea ferată la nivel naţional şi în porturile maritime româneşti. O altă direcţie de acţiune va fi identificarea posibilităţilor de atragere a noilor fluxuri de marfă care ar putea fi operate pe ruta Europa – Marea Caspică – Asia Centrală, cu implicarea şi sprijinul reprezentanţilor celor două companii în ţările care definesc hinterlandul portului Constanţa.

• Intermodal&Logistics: Ce proiecte sau planuri de investiţii există pe segmentul de modernizare a infrastructurii feroviare în Portul Constanţa?
• Dan Nicolae Tivilichi: CN APM SA Constanţa a investit în ultimii ani în dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritime a portului Constanţa, într-un proiect finanţat cu fonduri europene, cu scopul de a asigura deservirea optimă a actualilor şi viitorilor operatori portuari, pe baza previziunilor de trafic. În cadrul proiectului de investiţii Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80), finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 20142020, sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Danei nr. 80, instalarea de noi echipamente pentru dană (amortizori, bolarzi etc.) adecvate primirii de nave de cereale mai mari, precum şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi prin aceasta la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al portului şi al celui din ţară. Racordul de cale ferată va fi utilizat de toţi transportatorii feroviari şi prin tarifele practicate pentru transportul mărfurilor respective vor creşte veniturile acestora şi implicit veniturile la bugetul de stat. Prin realizarea investiţiei va creşte atractivitatea portului Constanţa în comparaţie cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre. Bugetul proiectului este de aproximativ 4,85 milioane euro (fără TVA) din care: 75% rata de finanţare UE (3,57 milioane euro euro) şi 25% contribuţie de la bugetul de stat (1,191 milioane euro).

• Intermodal&Logistics: Care este strategia CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa pentru atragere de noi fluxuri de mărfuri, în special mărfuri containerizate?
• Dan Nicolae Tivilichi: Traficul de containere a totalizat, în primul semestru al anului 2018, 3.300.077 tone, respectiv 342.256 TEU, comparativ cu primul semestru 2017 când au fost înregistrate 3.229.497 tone, respectiv 349.402 TEU. Cantitativ, creşterea este de 2,19%, iar în ceea ce priveşte numărul de TEU-uri, se înregistrează o scădere de 2,05%. Parteneriatele încheiate de CN APM, atât cu porturi cât şi cu asociaţii profesionale, au ca principal obiectiv atragerea de noi fluxuri de mărfuri. Atenţia pe care Portul Constanţa o dedică Dunării are ca principal motiv revitalizarea transportului pe fluviu, prin redeschiderea de noi linii regulate containerizate cu centrul Europei. În prezent, 11 linii regulate de containere funcţionează în Portul Constanţa, legând România de China, Federaţia Rusă, Turcia, Grecia, Maroc, Spania, Malta, Bulgaria, Moldova, etc. Există interes pentru deschiderea de noi linii, pe alte destinaţii, atât pentru containere, cât şi pentru transportul tip RO-RO. Investiţiile în infrastructura portuară vor permite, cât de curând, accesul în Portul Constanţa a navelor de dimensiuni şi mai mari, intensificându-se astfel traficul de mărfuri. Direcţiile de dezvoltare ale portului Constanţa se concentrează în viitor pe transformarea acestuia într-un hub energetic, investiţiile preconizate având în vedere potenţialul acestui domeniu. Extinderea şi în portul Midia, în curând, a statutului de zonă cu facilităţi fiscale (zonă liberă) va contribui la atragerea de investiţii.

• Intermodal&Logistics: Noul Drum al Mătăsii este un subiect foarte actual. Care este rolul Portului Constanţa în această iniţiativă?
• Dan Nicolae Tivilichi: Portul Constanţa este foarte implicat în a-şi evidenţia rolul pe Drumul Mătăsii, în cadrul proiectelor de transport intermodal, de a-şi demonstra potenţialul de atragere a fluxurilor de mărfuri. Portul Constanţa a devenit, în ultimii ani, gazda unor importante acţiuni de coagulare a factorilor decidenţi de pe ruta Drumului Mătăsii: autorităţi de stat, autorităţi portuare, diplomaţi, companii private, cu scopul de a contribui cât mai eficient la dezvoltarea optimă a coridorului de transport Asia – Europa. Din anul 2007 Portul Constanţa a devenit membru al BASPA şi odată cu aceasta s-a implicat activ într-un proces continuu de menţinere şi căutare a unor noi parteneriate între porturile de la Marea Neagră, cu scopul deschiderii de noi rute comerciale cu porturi din întreaga lume. Plecând de aici, Portul Constanţa a parafat în anii următori parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Anaklia, Poti şi Batumi – Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, cu porturile Ningbo şi Qingdao – China, cu portul Baku, Azerbaijan. Schimbul de informaţii între aceşti parteneri se axează pe identificarea blocajelor şi crearea unui proces prin care să se utilizeze soluţii optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicaţi în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa.Protocolul cu CFR Marfă îşi propune identificarea posibilităţilor de atragere a noilor fluxuri de marfă care ar putea fi operate pe ruta Europa – Marea Caspică – Asia Centrală, cu implicarea şi sprijinul reprezentanţilor celor două companii în ţările care definesc hinterlandul portului Constanţa.