Inflația din România dă primele semnale consistente de temperare după perioada de accelerare din ultimele luni. Potrivit unei analize publicată de către Confederația Patronală Concordia, rata anuală a inflației s-a situat la 10,4% în luna iunie 2026, în scădere față de nivelul de 10,9% înregistrat în luna mai, cel mai ridicat din ultimii trei ani.

Evoluția din ultimele luni indică faptul că vârful inflației a fost, cel mai probabil, atins, iar în a doua jumătate a anului este de așteptat o reducere treptată, dar accelerată, a presiunilor inflaționiste.

Deși perspectivele sunt mai optimiste decât în prima parte a anului, efectele inflației ridicate continuă să fie resimțite atât de populație, cât și de mediul de afaceri. Creșterea susținută a prețurilor a afectat puterea de cumpărare, a redus încrederea consumatorilor și a temperat consumul de bunuri și servicii, cu impact direct asupra sectoarelor economice dependente de cererea internă.

Serviciile și energia au rămas principalii factori care au alimentat inflația

Structura inflației arată că serviciile continuă să reprezinte principalul motor al creșterii prețurilor, contribuind cu 2,8 puncte procentuale la rata anuală a inflației în luna iunie. O contribuție importantă au avut și gazele naturale, energia electrică și energia termică, care au însumat 2,3 puncte procentuale, în timp ce alimentele au continuat să exercite presiuni semnificative asupra bugetelor gospodăriilor.

Începând cu luna martie, presiunile inflaționiste au fost amplificate și de creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune. Evoluția componentelor inflației arată că presiunile asupra prețurilor s-au extins în întreaga economie și nu mai sunt generate exclusiv de șocurile din energie, ceea ce confirmă caracterul persistent al fenomenului inflaționist.

Perspective favorabile pentru a doua jumătate a anului

Pe măsură ce efectele statistice generate de majorările de taxe și de scumpirile din energie și carburanți se vor diminua, ritmul anual al inflației este așteptat să încetinească semnificativ în lunile iulie și august, apropiindu-se de nivelul de 7%.

Estimările Concordia indică o continuare a acestei tendințe și în ultimele luni ale anului, astfel încât rata anuală a inflației ar putea coborî spre 6%, apropiindu-se de nivelul prognozat de Banca Națională a României. O astfel de evoluție ar contribui la consolidarea încrederii în economie și ar putea crea premisele pentru o relaxare graduală a politicii monetare. Reducerea dobânzilor de politică monetară s-ar transmite, în timp, în costuri de finanțare mai reduse pentru populație și companii, stimulând investițiile și accesul la credit, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Puterea de cumpărare a populației a fost puternic afectată

În ultimul an și jumătate, creșterea prețurilor a depășit ritmul de majorare a veniturilor. Din ianuarie 2025, salariile au evoluat mai lent decât inflația, ceea ce a condus la diminuarea progresivă a veniturilor reale. Estimările Concordia arată că, în această perioadă, un salariat remunerat cu salariul mediu a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.

Această evoluție s-a reflectat și în dinamica consumului. Vânzările cu amănuntul se situează sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent încă din august 2025, iar tendința de scădere s-a accentuat în 2026, pe fondul reducerii încrederii consumatorilor și al diminuării veniturilor reale. Pentru mediul de afaceri, această evoluție s-a tradus prin reducerea cererii în numeroase sectoare dependente de consumul intern.

„Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă”, a explicat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.

Ce urmează pentru economie

Reducerea inflației în a doua jumătate a anului ar trebui să contribuie la stabilizarea puterii de cumpărare și, treptat, la relansarea consumului privat. În 2025, atât salariile, cât și prețurile au fost influențate de măsurile fiscale adoptate, respectiv majorarea TVA și a accizelor, precum și eliminarea facilităților fiscale din sectoarele construcțiilor, IT și agriculturii. Aceste modificări s-au reflectat atât în creșterea costurilor pentru consumatori, cât și în diminuarea veniturilor disponibile pentru o parte dintre angajați.

În 2026, în absența unor noi șocuri fiscale, dinamica salariilor ar urma să se apropie de ritmul inflației, ceea ce ar permite stabilizarea și chiar o ușoară creștere a veniturilor reale. În aceste condiții, este de așteptat ca încrederea consumatorilor să se îmbunătățească gradual, iar cererea pentru bunuri și servicii să revină pe un trend pozitiv.

Cu toate acestea, reducerea inflației reprezintă doar una dintre condițiile necesare pentru consolidarea redresării economice, punctează analiza Confederației Patronale Concordia. România are nevoie în continuare de reforme structurale, investiții susținute în infrastructură și de un cadru fiscal-bugetar predictibil, capabil să ofere stabilitate mediului de afaceri și să stimuleze investițiile private. În același timp, consolidarea fiscală trebuie să se bazeze pe îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și pe reducerea inechităților din sistemul fiscal, astfel încât ajustarea deficitului să fie realizată cu un impact cât mai redus asupra competitivității economiei și asupra capacității companiilor de a continua investițiile și de a crea locuri de muncă.