Privite multă vreme doar ca o funcție tranzacțională de reducere a costurilor, departamentele de achiziții din companiile industriale au ieșit din culise în ultimii ani și încep să își ocupe locul binemeritat de motor strategic și sursă de avantaj competitiv. 

“Vedem din ce în ce mai mult și în România că departamentele de achiziții au dobândit mai multă importanță tactică și strategică în companii. Sunt mai puțin văzute ca funcții de suport și mai mult ca parteneri care contribuie direct la succesul companiei,” spune Cătălin Văleanu, Director Operațiuni Activeland Logistics.

Activeland Logistics Group este o companie specializată în achiziții internaționale și logistică integrată, care ajută companiile să își simplifice și eficientizeze lanțurile de aprovizionare. Compania acționează ca un integrator între clienți și un număr mare de furnizori, preluând coordonarea achizițiilor complexe, în special în zona produselor și componentelor de tip long-tail (n.red. volume mari de articole cu valoare individuală redusă), dar care provin de la mai furnizori multipli și generează un volum mare de muncă administrativă.

Prin consolidarea fluxurilor logistice și administrative, Activeland reduce costurile operaționale, riscurile financiare și complexitatea proceselor de aprovizionare, oferind clienților mai mult control, vizibilitate și predictibilitate asupra întregului lanț logistic.

Într-un interviu pentru Intermodal&Logistics, Cătălin Văleanu vorbește despre cum s-a transformat rolul achizițiilor în companiile industriale, rolul departamentelor de achiziții în lanțurile de aprovizionare ale companiilor, regionalizarea lanțurilor de aprovizionare și bune practici în domeniu.

Intermodal&Logistics: În cei 5 ani de când Activeland Logistics activează pe piață, ce ați spune că s-a schimbat în strategiile de achiziții ale clienților?

Cătălin Văleanu: Am început și dezvoltat Activeland pornind de la situațiile tot mai complexe din lanțurile de aprovizionare, convinși că putem genera oportunități de afaceri acolo unde sunt probleme. Cei cinci ani de activitate s-au suprapus cu o perioadă de schimbări profunde la nivel global: pandemie, crizele de transport, tensiuni geopolitice, inflație. Toate aceste probleme au forțat companiile să-și regândească modul în care abordează achizițiile, generând noi oportunități.

Dacă la început predomina un sistem decizional bazat exclusiv pe cost, unde cel mai ieftin furnizor câștiga, acum abordarea este complet diferită. Clienții cu care lucrăm pun tot mai mult accent pe reziliența lanțului de aprovizionare, pe relații de parteneriat cu furnizorii și pe o vizibilitate mai bună asupra întregului flux. Nu mai este vorba doar despre prețul de achiziție, ci despre costul total -TCO, la care se adaugă și riscurile, timpul de livrare și efortul operațional de gestionare a furnizorilor.

Pe termen lung, consider că piețele din Asia, în special China, vor continua să joace un rol esențial în aprovizionarea globală cu materii prime și materiale, datorită avansului tehnologic, eficienței proceselor de producție și diversității industriilor dezvoltate în regiune. Strategia Activeland se bazează pe flexibilitate și pe accesul la o gamă diversificată de canale de achiziții, pentru a putea răspunde rapid schimbărilor din piață.

Intermodal&Logistics: În ce industrii observați o migrare clară a companiilor către furnizori regionali și o îndepărtare de piața asiatică, respectiv China?

Cătălin Văleanu: Din portofoliul nostru, care este centrat pe producători industriali, observăm o tendință de consolidare a relațiilor cu furnizori europeni, în special pentru componente critice sau cu cerințe tehnice ridicate. Europa, prin lanțurile de aprovizionare din țări precum Germania, Italia, Franța, țările nordice, Cehia, Polonia, rămâne o bază solidă pentru această categorie de clienți.

În egală măsură, observăm și tendințe dinspre piața din Asia de a-și forma o bază stabilă de furnizori din Europa, ceea ce întărește ideea că lanțurile de aprovizionare din Europa sunt mult mai previzibile și reziliente. Migrarea dinspre China nu este neapărat bruscă sau totală, ci mai degrabă selectivă. Companiile își reduc dependența de furnizorii asiatici pentru componentele critice, menținând în același timp aprovizionarea din Asia pentru categorii cu risc mai mic sau unde avantajul de cost rămâne semnificativ.

Intermodal&Logistics: Reducerea numărului de furnizori este un obiectiv pentru companii, dar vine cu riscuri. Cum ar putea companiile să-și simplifice lanțul de aprovizionare fără să introducă vulnerabilități?

Cătălin Văleanu: Aceasta este o problemă reală cu care se confruntă mulți dintre partenerii noștri. Simplificarea este atractivă, pentru că înseamnă mai puțini furnizori, mai puțin efort de gestionare, relații mai directe, potențial condiții mai bune. Dar implementarea unei astfel de strategii poate duce la o fragilitate a lanțului de aprovizionare, uneori creând dependențe față de furnizori mai puțin performanți.

Ca bune practici, putem exemplifica din modelul nostru de business. Astfel, pornind de la o segmentare a portofoliului de furnizori, un prim obiectiv de reducere se poate contura prin consolidarea achizițiilor de tip long-tail prin integratori. În loc să gestioneze 50 de furnizori mici, o companie poate lucra cu un partener care îi coordonează în numele său, reducând astfel complexitatea aparentă, fără a renunța la diversitatea reală. O altă recomandare este legată de monitorizarea continuă a riscurilor la nivel de furnizor, de la statutul financiar, capacitatea de producție, dependența de subcontractori unici, pentru că informația gestionată în mod preventiv permite reacție, evitând astfel situațiile de criză sau de tip task-force.

Intermodal&Logistics: Din experiența Activeland, care sunt cele mai subestimate surse de ineficiență în supply chain?

Cătălin Văleanu: Bazându-ne pe modelul nostru de operare, lipsa de vizibilitate, combinată cu fragmentarea excesivă a furnizorilor în categoriile de tip long-tail este cel mai subestimat risc. Multe companii nu au o imagine clară asupra costului real al unei comenzi, incluzând efortul administrativ, costul capitalului blocat în avansuri, variațiile de calitate, întârzierile, modul de comunicare, lipsa instrumentelor de control. Deciziile se iau pe baza prețului de factură, nu pe baza costului total.

Fragmentarea în achizițiile long-tail este un exemplu tipic: zeci sau sute de furnizori cu valori mici per tranzacție, fiecare cu condiții diferite, termene diferite, cerințe de comunicare diferite. Aparent nesemnificativă, această categorie poate consuma disproporționat resursele echipei de achiziții. Stocurile și transportul sunt și ele surse de ineficiență, dar sunt mai vizibile și mai ușor de cuantificat.

Intermodal&Logistics: Cerințele de trasabilitate și sustenabilitate devin tot mai prezente. Cât de pregătiți sunt, în realitate, furnizorii și clienții pentru aceste schimbări?

Cătălin Văleanu: Există clar un decalaj semnificativ între cerințele care vin, mai ales din perspectiva reglementărilor europene,  și nivelul real de pregătire din piață. Companiile mari, cu departamente de conformitate bine structurate, au început să investească în instrumente și să dezvolte procese standard. Însă, la nivelul companiilor de dimensiuni medii, mai ales cele din afara marilor grupuri industriale, digitalizarea proceselor și capacitatea de a furniza date în timp real despre amprenta de carbon, originea materialelor sau condițiile de muncă din lanțul de aprovizionare sunt încă în stadii incipiente.

Acest decalaj va crea presiune în următorii ani. Companiile care vor investi acum în vizibilitate și în capacitatea de a colecta și raporta date relevante vor fi avantajate față de cele care tratează aceste cerințe ca pe o simplă birocrație.

Din poziția noastră, încercăm să lucrăm cu furnizori care au cel puțin o abordare deschisă față de aceste cerințe și să ajutăm clienții să construiască treptat o imagine mai clară a lanțului lor de aprovizionare.

Intermodal&Logistics: În următorii ani, vedeți o direcție clară către nearshoring, mai multă integrare sau mai multă fragmentare a lanțurilor de aprovizionare?

Cătălin Văleanu: Cred că va fi, în continuare, un mix între cele trei tendințe, în funcție de industrie și de tipul de produs. Nearshoring-ul va continua să câștige teren pentru componentele critice și pentru categoriile unde timpul de livrare și flexibilitatea contează mai mult decât costul. Europa de Est, inclusiv România, are un potențial real în această direcție, și acesta este și unul dintre motivele pentru care noi investim în extinderea pe piața locală.

Integrarea va fi răspunsul natural la complexitatea crescândă, tot mai multe companii vor prefera să lucreze cu parteneri care preiau responsabilitatea unui segment mai larg din lanțul de aprovizionare, în loc să gestioneze ele însele zeci de relații individuale. În egală măsură, companiile își vor dori să aibă o vizibilitate end-to-end a lanțului de aprovizionare.

Fragmentarea lanțului de aprovizionare poziționează efortul companiilor în zona de performanță, doar că aduce riscuri suplimentare, având o vizibilitate end-to-end destul de scăzută. Astfel de politici le observăm la companiile foarte mari (producție în China, asamblare în SUA, depozite de piese de schimb la nivel regional), care nu se vor schimba pe termen scurt, având în vedere impactul financiar.