O suprafaţă de 134 de hectare, 25 de kilometri de cale ferată, o reţea de drumuri interne de aproximativ 65 km, echivalentul distanţei București Ploiești….

Aceste trei cifre sunt, probabil, suficiente pentru a arăta cât de impresionant este colosul industrial cunoscut sub denumirea COS -Combinatul de Oţeluri Speciale, actualmente Donalam Târgoviște.

Văzut din exterior, pentru un observator neavizat, postură în care m-am aflat înainte de păși pe poarta combinatului, gigantul poate părea un vestigiu al unei ere industriale apuse. În interior însă, după ani de declin și abandon, este fascinant să observi cum revine la viaţă.

În 2022, combinatul de la Târgoviște a fost preluat de către grupul italian AVF Beltrame, unul dintre cei mai mari producători de bare din oţel şi oţeluri speciale din Europa și a intrat într-un proces amplu de retehnologizare și modernizare. Având în vedere că unitatea de la Târgoviște este singurul furnizor de oţel-beton local, în focus a fost pornirea producţiei pentru acest tip de produs, esenţial pentru tot ceea ce înseamnă proiecte de construcţii infrastructură, rezidenţial sau industrial.

În 2023–2024, Donalam, filiala locală a grupului italian a derulat la Târgoviște investiţii care au depășit 25 milioane euro. Deși 2025 a fost un an de supravieţuire industrială pentru sectorul siderurgic, bugetul de investiţii alocat a fost de 12 milioane euro.

Investiţii în automatizare și eficienţă energetică

Pe termen scurt și mediu, Donalam prioritizează finalizarea modernizărilor la laminor, extinderea automatizărilor și proiectele de eficienţă energetică cu un ROI rapid, în contextul în care industria siderurgică, la nivel european, dar și local se confruntă cu o presiune uriașă pe decarbonizare, dar și cu preţul extrem de ridicat al energiei electrice.

Compania a început și implementarea etapizată a soluţiilor digitale. de la monitorizarea IoT și analizele bazate pe inteligenţă artificială până la automatizarea proceselor.

“La Târgoviște, începând cu 2025, sunt în derulare modernizări de automatizare pe liniile de producţie, inclusiv la punctele de control la cuptoare și la linia de laminare, ceea ce permite creșterea vitezei de laminare și a stabilităţii procesului.

De asemenea, se implementează automatizarea proceselor de ambalare și înlocuirea convertizoarelor motoarelor de pe liniile de producţie, pentru un consum energetic mai eficient. Rezultatele vizate sunt consumuri specifice mai reduse, randament mai bun, stabilitate operaţională crescută și trasabilitate completă a fluxului de producţie.

Spre exemplu, în depozitul de ţaglă au fost efectuate reparaţii capitale ale podurilor rulante pentru a le prelungi viaţa, iar în depozitul de produse finite acestea au fost înlocuite cu unele noi, de ultimă generaţie, mult mai performante, care au crescut productivitatea.

Astfel, în prezent timpul mediu petrecut de un camion în interiorul combinatului, luând în calcul și timpii de încărcare este de 60-75 de minute. Și la Călărași, în 2023 au fost realizate upgrade-uri de echipamente și sisteme de monitorizare fină a parametrilor energetici și de calitate, care creează baza pentru integrarea viitoare a aplicaţiilor AI”. spune Cristian Zăbavă, Logistic Manager Donalam.

Infrastructura de transport internă, motor al eficienţei logistice

Investiţii s-au făcut și în infrastructura de transport din interiorul combinatului, esenţială pentru aprovizionarea cu materie primă, care se face 100% pe cale feroviară și transportul produselor finite către clienţi, realizat 100% pe cale rutieră.

Din 2022 până în prezent au fost reabilitaţi aproape 7 km de linie ferată. Două dintre aceste linii asigură alimentarea depozitelor de ţaglă, unde se face recepţia materiei prime și permite descărcarea a 9 vagoane simultan. O altă linie de cale ferată a fost reabilitată pentru oţelărie.

„Până acum, liniile de cale ferată care ar urma să alimenteze direct oţelăria sunt reabilitate în proporţie de 50%”, explică Cristian Zăbavă. “În interiorul combinatului avem un triaj cu 9 linii, unde putem gara vagoane încărcate si goale. În această dimineaţă, aveam în interiorul combinatului 118 vagoane. În ceea ce privește reţeaua de drumuri interne, așteptăm finalizarea cartografierii pentru a putea începe reabilitarea acestora”, adaugă acesta.

Obiectiv pentru 2026: 225.000 tone produse

Rezultatele investiţiilor nu s-au lăsat așteptate, iar efectul investiţiilor, mai ales al celor din logistică începe să fie vizibil.

Anul acesta capacitatea de producţie a combinatului de la Târgoviște va crește la 225.000 de tone, ceea ce din punct de vedere al fluxurilor logistice înseamnă un total de aproximativ 1 milion de tone de ţaglă și produse finite manipulate. “Avem planificate investiţii semnificative pentru 2026–2027, iar pentru 2028 estimăm o producţie de aproximativ 440.000 de tone” precizează managerul de logistică al Donalam.

Perspective pentru 2026

Planurile AVF Beltrame Group pentru combinatul de la Târgoviște sunt mult mai ambiţioase. Proiectul de repornire a oţelăriei de la Târgoviște, momentan oprită din cauza costurilor disproporţionate ale energiei, este un obiectiv strategic pentru companie.

În prezent, aprovizionarea cu materie primă se face printr-o abordare mixtă, care combină importurile intra-grup cu surse externe diversificate, pentru a asigura continuitatea fluxurilor și stabilitatea preţurilor. Materia primă (ţagla) provine atât din Asia, cât și din Europa, în funcţie de disponibilitate și de cerinţele tehnologice ale fiecărei unităţi.

În cazul fierului vechi, materie primă esenţială pentru producţia prin cuptoare electrice (EAF), grupul italian susţine politici europene și naţionale care să limiteze exporturile brute către ţări non-UE.

“Situaţia actuală, în care România exportă volume importante de fier vechi și importă ulterior produse finite la preţuri de dumping, este contraproductivă pentru economia locală și pentru obiectivele de decarbonizare ale UE. Pe termen mediu, acest echilibru se va îmbunătăţi semnificativ odată cu repornirea oţelăriei de la Târgoviște. Reluarea producţiei interne de oţel va permite reducerea dependenţei de importuri, optimizarea lanţului de aprovizionare și valorificarea resurselor circulare locale, în linie cu strategia europeană de autonomie industrială.”