ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie a organizat la București conferința „Industria Hârtiei și Ambalajelor din Carton Ondulat în Avangarda Economiei Circulare”, un eveniment de referință pentru conturarea direcțiilor strategice ale sectorului, într-un context marcat de presiuni energetice și intensificarea concurenței externe neloiale.

Dezbaterile au evidențiat necesitatea unui cadru de sprijin coerent, menit să asigure competitivitatea producătorilor români, pentru atingerea obiectivelor naționale de sustenabilitate.

Organizat în parteneriat cu CERC (Coaliția pentru Economie Circulară), evenimentul a oferit o platformă de dialog între companiile din domeniu, reprezentanți ai ministerelor de resort (Mediu, Economie, Energie), membri ai Parlamentului European și conducerile confederațiilor CEPI și FEFCO. Agenda discuțiilor a vizat optimizarea sistemului de colectare a deșeurilor și identificarea de soluții pentru consolidarea industriei în contextul provocărilor actuale.

„Industria hârtiei joacă un rol esențial în economia națională, furnizând produse pentru numeroase sectoare strategice și contribuind direct la economia circulară. Consumul energetic ridicat o face însă vulnerabilă la evoluțiile prețurilor la energie, iar în acest context producătorii români se confruntă cu un dezavantaj competitiv semnificativ față de competitorii din afara Uniunii Europene, care beneficiază fie de costuri mai reduse, fie de politici naționale de sprijin”, a declarat Paul-Henri Kohler, președinte ROMPAP.

Cristian Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, a confirmat deschiderea instituției pentru identificarea unor soluții la aceste provocări, în contextul presiunilor generate de concurența neloială din afara Uniunii Europene.

Acesta a subliniat că doi factori majori influențează competitivitatea industriei: accesul la materii prime și costurile din domeniul energiei. În ceea ce privește materiile prime, a fost evidențiată existența unor situații de concurență neloială din afara Uniunii Europene, în special în relația cu Turcia, fiind necesară o colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe pentru identificarea celor mai bune soluții la nivel european. În același timp, în domeniul energiei, România și Uniunea Europeană urmăresc reducerea prețurilor pe termen scurt și mediu, ca parte a eforturilor de creștere a competitivității, direcție strategică ce rămâne complementară obiectivelor de securitate energetică și decarbonizare.

La rândul său, Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat importanța sectorului și a precizat că, la nivel guvernamental, sunt analizate măsuri de sprijin pentru industriile energofage, astfel încât acestea să poată face față presiunilor energetice generate de contextul geopolitic actual.

Acesta a evidențiat și problematica concurenței neloiale din partea Turciei, care a introdus bariere tarifare pentru producătorii europeni, în absența unor măsuri de reciprocitate din partea Uniunii Europene. În același timp, a arătat că relațiile comerciale cu Turcia țin de politicile comerciale ale pieței unice și că, la nivel european, există deja mai multe mecanisme de răspuns, inclusiv măsuri de protecție aplicate pentru anumite categorii de produse. Oficialul a menționat că subiectul a fost discutat la nivelul Ministerului Economiei și a exprimat deschiderea pentru aprofundarea acestuia în perioada următoare, în vederea construirii unui dosar solid care să fie susținut în fața Comisiei Europene.

Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a precizat că va susține acest subiect la nivel european. Acesta a arătat că accesul către alte piețe depinde de politicile stabilite la nivelul Uniunii Europene și a subliniat disponibilitatea de a contribui, atât din perspectiva națională, cât și din cea a Parlamentului European. Totodată, a evidențiat deschiderea pentru implicarea altor actori relevanți care pot aduce valoare în cadrul unui dialog comun.

Marius Juncanariu, vicepreședinte ROMPAP, a subliniat provocările legate de reciclarea la nivelul populației și importanța comunicării publice.

„Încă există dificultăți reale în ceea ce privește reciclarea la nivelul populației, în special din cauza percepțiilor eronate despre ce se întâmplă cu deșeurile după colectare. Este esențial să comunicăm mai bine și să dezvoltăm campanii de educare care să explice atât modul corect de colectare separată, cât și importanța acestui proces. Oamenii trebuie să înțeleagă că menținerea calității deșeurilor colectate este esențială pentru reciclare și că acestea au o valoare economică reală. În absența acestei înțelegeri, eforturile de colectare riscă să fie percepute ca ineficiente sau lipsite de impact”, a subliniat acesta.

Conferința a evidențiat necesitatea unei abordări integrate, care să îmbine politicile europene și naționale cu investițiile în infrastructură, educația consumatorilor și sprijinul pentru industrie.

Participanții au subliniat că atingerea obiectivelor de economie circulară depinde de coerența reglementărilor, competitivitatea costurilor de producție și îmbunătățirea continuă a ratelor reale de colectare și reciclare.