Home Intermodal Fit for 55: impactul asupra transportului combinat de marfă

Fit for 55: impactul asupra transportului combinat de marfă

Fit for 55: impactul asupra transportului combinat de marfă

În iulie 2021, UE a făcut public planul de a apăsa pedala de accelerație a unui plan care avea ca obiectiv atingerea neutralității de carbon până în 2050 și a ridicat ștacheta și mai sus: reducerea emisiilor cu 55% până în 2035 față de nivelul din 1990.

Fit for 55 include măsuri de decarbonizare care se vor aplica tuturor industriilor. Lanțurile de aprovizionare se află însă sub presiune, milioane de tone de CO2 fiind emise de industria de transport în fiecare an.

Transportul combinat de marfă este văzut ca o soluție la îndemână pentru a decarboniza operațiunile de transport de către asociații precum UIRR, care au realizat și o serie de studii în acest sens.  Dar, chiar este așa? Vom asista în anii următori la tranziția de la rutier către transportul feroviar și intermodal? Care sunt condițiile?

Dan Suciu, Manager Intermodal GOPET România a realizat o scurtă analiză a situației pentru Intermodal&Logistics.

Ca să putem discuta de o creștere anuală a transportului combinat de marfă, trebuie să ne uităm în primul rând la situația actuală din acest segment de transport.

  • Clienții sunt tot mai deschiși la ideea de transport combinat. Însă în mod paradoxal devin tot mai reticenți din cauza întârzierilor frecvente la încărcare/descărcare generate de impredictibilitatea trenurilor de marfă, o consecință firească a lucrărilor de construcții pe calea ferată și congestiilor din diferite stații feroviare sau terminale. Aceste întârzieri au, de obicei, un efect de domino, cu impact asupra programului trenurilor pentru o perioadă de timp. Ca efect direct, și planificarea camioanelor la capetele de linie este afectată, creând un dezechilibru în flota de camioane și implicit în capacitatea oferită clienților. Operatorii de transport intermodal se văd astfel forțați să relocheze camioanele pe gol mai mulți kilometri.
  • UE a alocat fonduri pentru infrastructura feroviară, iar în anii următori sunt anunțate mai multe lucrări de construcții pentru dublarea căii ferate, electrificare, stații de primire, poduri, pasaje. Anumite linii au nevoie de refacerea totală a căii ferate, ceea ce va duce la închideri parțiale sau totale de linii pe anumite segmente pentru perioade ce pot varia între câteva ore pe zi și câteva zile la diferite intervale de timp.
  • Multe terminale din Europa au atins limita de capacitate a stocării unităților de transport și a sloturilor. Se resimte o nevoie acută de extindere a terminalelor existente sau de construcție a unora noi în zone cu potențial ridicat.
  • La momentul actual există și o lipsă de vagoane în piață, în special a vagoanelor pretabile pentru transportul remorcilor. La fel și în cazul remorcilor pretabile transportului feroviar, timpul de livrare a unei remorci noi fiind de până la un an după plasarea comenzii de achiziție.
  • Pachetul mobilitate care va intra în vigoare în februarie 2022 va afecta programul FIT for 55 prin impactul asupra transportului combinat. Emisiile de CO2 vor crește din cauza mișcărilor pe gol și a vitezei de deplasare crescute, prin obligativitatea întoarcerii camionului în țara de origine la 8 săptămâni și perioada de restricționare a cabotajului de 4 zile: după finalizarea operațiunilor de cabotaj – 3 operațiuni în 7 zile, nu se mai pot efectua operațiuni de cabotaj cu același vehicul în respectivul stat membru pentru o perioadă de patru zile.
  • În plus, în România emisiile de CO2 cresc în set-up-ul de transport combinat din cauza legii care nu permite transport național pentru un cap tractor înregistrat într-o țară și o remorcă înregistrată în altă țară.

Dacă luăm în calcul toți acești factori, e greu de crezut că pe termen scurt putem să discutăm despre creșterea semnificativă a transportului intermodal sau chiar de eficiența reducerii emisiilor de CO2 prin acest tip de transport.

Sperăm ca în doi – trei ani să beneficiem de trenuri cu un tonaj mai mare, cu o lungime mai mare și cu un timp de tranzit mai scurt, ca urmare a construcțiilor de linii de mare viteză și care suportă o greutate mărită pe osie. Astfel, se va putea optimiza tot procesul transportului intermodal.