Creșterea fluxurilor pe Coridorul de Mijloc reprezintă o oportunitate pentru Portul Constanța, în special prin dezvoltarea unor servicii regulate și a unor volume recurente între porturile georgiene, Marea Neagră și hinterlandul european, a explicat Cristian Toma, Director Departament Investiții, Compania Națională a Porturilor Maritime Constanța în cadrul intervenției sale la ediția a 9-a a conferinței internaționale #EECONNECTED în cadrul panelului De la port către hinterland: flexibilitatea redesenează lanțurile logistice din Europa de Est.

Creșterea fluxurilor pe Coridorul de Mijloc poate crea o oportunitate pentru Portul Constanța, prin legătura dintre porturile georgiene, Marea Neagră și hinterlandul european. Cristian Toma arată însă că partea de volum trebuie susținută de servicii care să permită transportul mărfurilor în condiții predictibile.

„Pentru Portul Constanța există o oportunitate reală de a atrage volume recurente prin servicii regulate între porturile georgiene, Marea Neagră și hinterlandul european. Dezvoltarea acestor fluxuri depinde foarte mult de frecvența serviciilor, de sincronizarea transportului maritim cu plecările trenurilor și de asigurarea capacității de transport. Toate acestea trebuie să se traducă într-un timp de tranzit predictibil și într-un cost cât mai mic pe întregul traseu.”

Pentru 2026 și 2027, obiectivul este recuperarea unei părți din volumele pierdute în anii precedenți, atât prin consolidarea relațiilor existente, cât și prin atragerea unor fluxuri noi. Cerealele, materiile prime și produsele energetice rămân componente importante ale activității portuare. Cristian Toma a punctat rolul Portului Constanța în comerțul agricol și în securitatea alimentară regională, menționând că cel puțin o treime din mărfurile operate în port sunt cereale.

În paralel, Portul Constanța urmărește diversificarea traficului prin atragerea unor noi fluxuri de mărfuri industriale, containere și RO-RO. Pentru containere și RO-RO există deja în port o bază relevantă de terminale, inclusiv pentru exportul de autovehicule.

Printre proiectele de investiții aflate în derulare se numără masterplanul infrastructurii rutiere, finanțat din fonduri europene, prin care portul urmărește modernizarea, reabilitarea și extinderea unei mari părți din infrastructura portuară, pentru a facilita accesul la terminale.

Cristian Toma a amintit și de lucrările de dragaj, care vor acoperi aproximativ 60% din port, astfel încât adâncimile să ajungă la cotele de proiectare, dar și de digitalizare și implementarea Port Community System, un ghișeu unic care va reuni autoritățile portuare, operatorii economici, transportatorii și autoritățile responsabile de controlul mărfurilor.

„Port Community System este un proiect foarte important pe care îl avem în implementare, un ghișeu unic în care se vor reuni autoritățile portuare, operatorii economici, transportatorii, dar și autoritățile care au în sarcină controlul mărfurilor. Din punctul de vedere al birocrației, cred că timpul se va scurta foarte mult în ceea ce privește aprobarea documentelor.”