Home Industrii Distribuţia vaccinului împotriva COVID-19, test pentru logistica globală

Distribuţia vaccinului împotriva COVID-19, test pentru logistica globală

Distribuţia vaccinului împotriva COVID-19, test pentru logistica globală

Apariţia și răspândirea COVID-19 la nivel global a dus, în ultimele luni și săptămâni, la o serie de discuţii pozitive sau negative legate de vaccinul care să asigure imunizarea împotriva virusului. Deși subiectul aflat în centrul discuţiilor este ce companie va reuși să pună pe piaţă primul vaccine aprobat, o serie de organisme internaționale și experţi atrag atenţia asupra faptului că distribuţia vaccinului va fi un proces cu multe provocări, ce ar trebui să fie la fel de dezbătut.

În timp ce reprezentanţii guvernelor din întreaga lume anunţă că au rezervat milioane de doze de vaccin de la un producător sau altul, problema modului în care acele doze vor ajunge la populaţie rămâne prea puţin explorată. Dr. Wouter Dewulf, professor la Universitatea Antwerp, specializarea Transport Aerian și Cargo; Dr. Roel Gevaers, professor Supply Chain Management & eCommerce la Universitatea Antwerp și Frank Van Gelder, secretar general al PharmaAero, au publicat un articol în care explorează modul în care un lanţ de aprovizionare slab ar putea sabota calitatea vaccinului împotriva COVID-19.

IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) a declarat recent că pentru transportul vaccinului COVID-19 ar fi nevoie de o capacitate de transport ce echivalează cu peste 8.000 de aeronave Boeing 747, în condiţiile în care se presupune că este nevoie de o singură doză de vaccin pentru o persoană. La rândul său, compania de transport și logistică DHL a indicat ca atunci când un vaccin va fi disponibil, va fi nevoie de un tur de forţă pentru a distribui 800.000 de tone de vaccin la nivel global. În plus, lanţurile logistice existente nu pot garanta că toate dozele distribuite la nivel mondial vor ajunge la pacienţi în condiţii de calitate optime, explică autorii. Lanţul logistic traditional poate fi divizat în mai multe componente: logistica de intrare, producţie, logistica de ieșire și distribuţia pe ultima milă. “Nu ne așteptăm la probleme reale în ceea ce privește logistica de intrare și producţia. Logistica de intrare se ocupă în principal cu volume mari de materii prime esenţiale paletizate și transportate pe cale aeriană sau maritimă, adesea din China sau India. Giganţii farmaceutici se pregătesc să înceapă producţia vaccinurilor, care vor fi fabricate în unităţi din Europa, SUA, China sau India. Provocările vin în special din zona logisticii de ieșire.

Sectorul farmaceutic lucrează în mod tradiţional cu companiile aeriene pentru transportul la nivel mondial al medicamentelor și vaccinurilor. Aceasta implică de cele mai multe ori fluxuri logistice cu un mediu de temperature stabil, ce trebuie garantat. Specialiștii avertizează că un vaccin tânăr, cu molecule relative instabile, va avea nevoie, probabil, de depozitare la temperaturi de -18°C sau mai scăzute și poate fi decongelat doar cu 6 ore înainte de injectare” punctează cei trei autori ai articolului, evidenţiind 4 obstacole logistice majore.

  • Industria aviatică are o experienţă solidă cu mărfurile refrigerate, însă nu și cu cele congelate și, în mod clar, nu pentru volume masive

vaccin_coromavirus_provocari_logisticePentru majoritatea produselor farmaceutice transportul și distribuţia se fac în recipiente care menţin temperatura de refrigerare constantă. Fluxurile de mărfuri congelate sunt aproape neîntâlnite în aviaţie și tocmai de aceea sectorul maritim răspunde mult mai bine la transportul acestor produse în containere reefer. Industria farmaceutică are destul de puţină experienţă cu astfel de mărfuri pe zona de logistică de ieșire. Gheaţa carbonică, necesară pentru a menţine marfa la temperatura negativă cerută, adaugă și o greutate importantă la transport. Ca și în cazul echipamentelor de protecţie, găsirea capacităţilor de transport aerian de la facilităţile de producţie către zonele de destinaţie, se va dovedi o provocare, deși nu una imposibilă.

  • Doar un număr limitat de aeroporturi în lume pot garanta integritatea lanţului logistic la temperaturi de cel puţin -18° C

La sosirea vaccinurilor în aeroporturile de destinaţie, va apărea problema menţinerii lanţului de frig pentru a păstra integritatea produsului. Pe întreaga durată a transportului trebuie garantată o temperature de cel puţin -18°C. Manipularea de la aeronavă și până la plasarea vaccinurilor într-un depozit cu zonă de depozitare pentru produse congelate devin principalele provocări. Transferul mărfurilor pe pistele din aeroporturile de tranzit, cu climat extem de călduros, cum ar fi Dubai sau Doha va fi o reală provocare. În plus, există un număr limitat de aeroporturi cu zone de depozitare disponibile pentru produse congelate. De exemplu, în Africa există doar patru astfel de aeroporturi. Mai mult, produsele alimentare și cele farmaceutice nu pot fi depozitate în același loc. Este de așteptat ca acest vaccin să scoată temporar din depozitele din aeroporturi anumite fluxuri de alimente proaspete sau flori.

  • Temperatura nu poate fi monitorizată constant pe întreg lanţul logistic

Un lanț logistic are în componenţă diferite părţi, fiecare responsabilă pentru o sarcină specifică: transport rutier, depozitare, manipulare, control vamal, transport și încărcare în aeronavă, transport aerian. Ca rezultat, sunt puţine lanţuri logistice integrate la nivel mondial care pot monitoriza și garanta stabilitatea temperaturii pe parcursul tuturor pașilor intermediari. Și tocmai fluctuaţiile de temperatură determină calitatea vaccinului. Mai mult, gheaţa carbonică nu este un panaceu pentru menţinerea temperaturii de -18°C sau mai jos pentru perioade de timp îndelungate. Există soluţii tehnologice disponibile pe piaţă, cum ar fi senzorii de temperatură care sunt citiţi cu ajutorul telefoanelor inteligente, dar acestea sunt utilizare în lanţurile alimentare locale și aproape deloc în logistica intercontinentală a produselor farmaceutice.

  • Distribuţia pe ultima milă, un pericol pentru calitate

Posibil cea mai complexă parte a lanţului logistic este ultima milă – distribuţia de la depozit la spitale, farmacii sau cabinete medicale. Aici se pune din nou problema capacităţii de depozitare produse congelate disponibile la nivel local și, prin urmare, de monitorizare a menţinerii temperaturii pe durata distribuţiei. Astăzi se presupune că există suficientă capacitate de depozitare pe piaţă. Cu toate acestea, este doar partial adevărat. În economiile vestice există suficientă capacitate disponibilă, dar pentru segmentul de produse congelate este în principal utilizată pentru distribuţia paletizată și în special pentru produse alimentare. Pentru a rezolva situaţia, fie se va apela din nou la gheaţa carbonică, cu riscul de a reduce din calitatea vaccinului, fie va fi nevoie de investiţii în infrastructura de temperatură controlată și se va apela la parteneriate cu companii care acum oferă servicii pentru retailerii alimentari și producători din sfera de produse la temperatură controlată. O altă opţiune ar fi răcirea pasivă cu cutii termice, cum se întâmplă în cazul unor magazine online. În acest caz, trebuie să existe un maxim de 12 ore între plecarea de la depozit și livrarea la spitale, farmacii sau cabinete medicale. Pe lângă aprovizionarea cu suficiente cutii de răcire, gheaţă carbonică sau camioane cu temperature controlată, procesul de livrare pe ultima milă va întâmpina provocări serioase în zonele mai puţin populate sau ţările în curs de dezvoltare. Un vaccin va fi disponibil cel mai probabil în prima parte a anului 2021, iar distribuţia lui va necesita eforturi uriașe din partea tuturor părţilor implicate în distribuţia acestuia. O abordare greșită din punct de vedere logistic ar putea anula lupta pentru dezvoltarea acestuia și de aceea este important să se facă analize dincolo de transportul aerian de la aeroport la aeroport, explică Dr. Wouter Dewulf, Dr. Roel Gevaers și Frank Van Gelder.