Industria auto europeană avertizează că extinderea Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) la un număr prea mare de produse ar putea genera costuri suplimentare și sarcini administrative semnificative pentru companii, afectând competitivitatea sectorului. Reprezentanții industriei solicită autorităților europene o abordare graduală și consideră că termenul propus pentru implementare, 2028, este prea devreme.

ACEA, CLEPA și Tyres Europe, organizații care reprezintă producătorii europeni de automobile, furnizorii de componente și producătorii de anvelope, și-au exprimat poziția într-o scrisoare comună transmisă înaintea negocierilor interinstituționale privind extinderea domeniului de aplicare al CBAM.

Organizațiile susțin obiectivele mecanismului european și rolul acestuia în prevenirea relocării emisiilor de carbon, dar atrag atenția că o extindere prea amplă, înainte ca actualul sistem să își demonstreze eficiența în practică, ar putea transforma CBAM într-o povară operațională și financiară pentru companiile din industria auto.

„O abordare excesiv de amplă, prin includerea unui număr mai mare de produse în domeniul de aplicare al CBAM, va crea sarcini semnificative de conformare pentru companiile și industriile afectate, cu mult înainte ca actualul sistem să își fi demonstrat eficacitatea și capacitatea de a funcționa în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare”, avertizează reprezentanții industriei.

Producătorii auto se confruntă deja cu majorarea costurilor asociate emisiilor de carbon pentru oțel și aluminiu, iar extinderea CBAM la alte produse de pe lanțul valoric ar trebui să evite dublarea sau multiplicarea acestor costuri.

Industria auto solicită ca extinderea CBAM la noi categorii de produse să aibă loc doar acolo unde există un risc real și demonstrat de relocare a emisiilor de carbon. În plus, înainte de includerea produselor mai complexe în mecanism, trebuie să existe metode clare de calcul, date suficiente și sisteme eficiente de verificare.

În acest context, organizațiile consideră că implementarea extinderii începând din 2028 ar fi prematură și cer ca deciziile privind includerea unor noi categorii de produse să fie bazate pe dovezi și pe realitățile lanțurilor de aprovizionare.

Industria contestă includerea a sute de noi coduri NC

Reprezentanții industriei auto atrag atenția și asupra numărului mare de produse care ar putea fi incluse în CBAM. Propunerea aflată în negociere vizează sute de coduri din Nomenclatura Combinată (NC), o extindere pe care aceștia o consideră prea amplă în raport cu criteriile tehnice care au stat la baza mecanismului.

În cazul anumitor produse auto, organizațiile avertizează că măsura ar putea avea efectul opus celui urmărit. Astfel, în timp ce beneficiile pentru producătorii de materii prime și alte produse utilizate în procesul de fabricație ar fi limitate, producătorii auto s-ar putea confrunta cu costuri suplimentare și cu un risc mai mare de relocare a emisiilor de carbon. Totodată, extinderea CBAM ar putea afecta aprovizionarea cu produse esențiale care fie nu sunt fabricate în UE, fie sunt produse în cantități mult prea mici.

Pragul de 50 de tone pentru aluminiu, printre punctele sensibile

ACEA, CLEPA și Tyres Europe solicită și reducerea sarcinilor administrative asociate CBAM, inclusiv prin simplificarea raportării datelor primare și utilizarea unor valori implicite care să reflecte mai bine procesele reale de producție.

Un punct important îl reprezintă propunerea de reducere a pragului pentru produsele din aluminiu de la 50 la 5 tone. Industria susține menținerea pragului actual de 50 de tone, argumentând că reducerea acestuia ar atrage în sistem numeroși importatori mici, fără ca măsura să determine o creștere semnificativă a volumului de emisii acoperit.

Ca alternativă, organizațiile propun analizarea unei exceptări de minimis bazate pe relația dintre importator și furnizor, astfel încât cerințele de reglementare să se concentreze asupra fluxurilor comerciale relevante, fără a genera costuri disproporționate pentru operatorii de dimensiuni mai mici.

Reprezentanții industriei atrag atenția și asupra situației deșeurilor de aluminiu și a deșeurilor post-consum. Aplicarea aceleiași valori implicite fără diferențierea între producția primară și cea secundară ar putea, în opinia acestora, să descurajeze reciclarea.

„CBAM poate sprijini atât obiectivele climatice, cât și competitivitatea europeană, dar numai dacă protejează cu adevărat întreaga industrie împotriva relocării emisiilor de carbon, în loc să transfere riscul mai departe, către verigile din aval ale lanțului valoric”, subliniază semnatarii scrisorii.

Organizațiile cer instituțiilor europene să adopte un cadru echilibrat și aplicabil în practică, care să permită atingerea obiectivelor climatice fără a afecta capacitatea industriei auto europene de a investi și de a menține producția și locurile de muncă în Europa.