Ardealul reprezintă una bogate zone din România. Investiţiile străine sunt o gură de oxigen pentru creșterea economiei regiunii, companiile multinaţionale fiind atrase de disponiblitatea și calitatea forţei de muncă, dar și de poziţia geografică strategică, cu deschidere către Europa de Vest și către Orient prin Portul Constanţa.

Judeţe precum Alba, Sibiu, Brașov,Cluj sau Mureș se află pe radarul investitorilor, fie că vorbim de companii de producţie, logistică sau IT. Cu toate acestea, infrastructura de transport, rutieră, dar mai ales feroviară, nu a fost nici măcar în Transilvania una dintre cărţile pe care autorităţile să fi pariat și nu răspunde nevoilor companiilor private. Deși în ultimii ani, proiectele de modernizare a liniilor de cale ferată în regiune ocupă o pondere foarte mare în totalul investiţiilor alocate acestui tip de transport, cele mai multe dintre fluxurile de marfă își găsesc drumul către fabricile din regiune pe cale rutieră.

Progres la nivel de infrastructură locală 

Kronospan Sebeș, unul dintre cei mai importanţi investitori din judeţul Alba, apelează pentru transportul materiilor prime către fabrica din Sebeș la transportul rutier într-o proporție mai mare comparativ cu transportul feroviar. Alegerea este motivată, în primul rând, de costurile transportului feroviar care le depășesc pe cele de pe rutier, dar și de timpii de tranzit. La nivel de infrastructură locală, remarcă Laurenţiu Opincariu, Logistics Manager Kronospan Sebeș, în ultimii ani s-a văzut un progres odată cu darea în folosinţă a lotului 2 din Autostrada A10 Sebeş-Turda.

„Acum se circulă fără întrerupere între Sibiu şi Cluj. Din păcate pe sensul celălalt, spre Valea Oltului și spre Valea Prahovei, problemele au rămas aceleași. Pe feroviar sunt multe probleme. Când se închide Curtici din cauza lucrărilor, există varianta Cluj Napoca – Episcopia Bihor, unde nu există linie electrificată și se merge cu locomotive diesel, care implică alte costuri. La intrarea în ţară, în cazul trenurilor de import, timpii de așteptare erau de ordinul zilelor.

O situaţie similară este și la graniţa cu Bulgaria, trebuie să ocolim pe la Videle-Giurgiu, o rută neelectrificată. Din fericire, avem în Agigea Sud propriul terminal şi nu pierdem timp cu trenurile la încărcare și descărcare. Ca să nu mai vorbesc de faptul că nu există linii pentru a merge cu sarcina maximă pe osie, respectiv 22,5 tone, categorie C.”

„Aproximativ 55-60% dintre transporturile noastre se fac pe rutier și restul pe tren. Transportul feroviar a ajuns un lux, din cauza costului energiei. Pe anumite destinaţii avem costuri cu 25-30% mai mari decât pe rutier.” – Laurenţiu Opincariu, Logistic Manager Kronospan Sebeş

Nord-vestul ţării, 316 km de cale ferată electrificată

Din cele 3,5 miliarde de euro alocate pentru modernizarea infrastructurii feroviare de la frontiera cu Ungaria şi până în centrul ţării, la Braşov, cea mai mare problemă pe care o au operatorii feroviari la acest moment este lipsa electrificării. Potrivit datelor CFR SA un procent de 37,91% din reţeaua feroviară este electrificată. Din acest total, zona de nord-vest numără 316 kilometri pe care se poate circula cu tracţiune electrică. Pe de altă parte, investiţiile private în infrastructura feroviară din Transilvania, aşa cum este terminalul DP World de la Aiud, le vor oferi producătorilor şi distribuitorilor din regiune o integrare a tot ceea ce înseamnă facilităţi de transport intermodal cu servicii conexe (spaţii de depozitare, facilităţi de încărcare şi descărcare a vagoanelor etc.). Terminalul este finalizat în proporţie de peste 50%.

Vorbind despre rolul terminalului DP World de la Aiud în facilitarea fluxurilor de mărfuri din/către Transilvania, Cosmin Cârstea, CEO DP World în România, a declarat:

 ”În prezent, exporturile și importurile care pleacă sau vin din Transilvania fac o oprire intermediară într-un terminal intermodal care se află în afara țării (de obicei în Budapesta). Odată cu apariția terminalului de la Aiud, aceste fluxuri de mărfuri vor putea fi aduse în terminalul nostru pe camion. De aici își vor continua parcursul pe tren direct către cel mai apropiat port maritim, fără să mai fie nevoie să se oprească în vreun punct intermediar. Țintim să reducem atât costul total al transportului cât și să creștem sustenabilitatea acestei activități prin folosirea căii ferate electrificate.”

Din Portul Constanţa pe tren către Transilvania

Dezvoltarea reţelelor de autostrăzi şi drumuri naţionale, alături de amplasarea strategică a fabricii la intersecţia unor noduri de autostradă, face ca, la ora actuală, 99% din volumele Modulo Decorative Solutions, cel mai mare producător de piatră decorativă din Europa, să fie transportate pe cale rutieră.

„Utilizăm transportul feroviar destul de puţin. Avem anumite materii prime pe care le importam pe cale maritimă. Odată ajunse în Portul Constanţa, le transportăm pe tren până în terminalul intermodal din Cluj-Napoca. Am efectuat niște teste și am încercat să livrăm produse finite în Franţa, însă timpii de tranzit mari ne-au făcut să rămânem la transportul rutier.” Pe termen mediu, Radu Tăpălagă spune că „dacă pe piaţă apare un serviciu care să răspundă nevoii noastre de predictibilitate, cost și timp de livrare, suntem deschiși la soluţii mai eficiente”.

Compania încarcă lunar circa 120 de semoremorci/ containere, respectiv un volum de 1,2-1,3 milioane de mc, din care aproximativ jumătate pleacă la export. Pentru materia primă, majoritatea importurilor ajunge din Asia, pe cale maritimă, circa 25 de containere în fiecare lună, existând şi situaţii când această cantitatea se dublează.

„Investitorii din zona Transilvaniei ar putea beneficia de finalizarea loturilor Autostrăzii Transilvania între Cluj Napoca și Oradea.” – Radu Tăpălagă, Departament Logistică Modulo Decorative Solutions

Ce finanţări a primit infrastructura feroviară

În 2022, Transilvania a avut alocate fonduri de peste 76 milioane lei (cu TVA) pentru reparaţii capitale:

• 18,421 km refacţie şi reabilitare linie CF (7,2 milioane lei) ­
• 7 poduri şi podeţe (30,1 milioane lei) ­
• 1 tunel (5,1 milioane lei) ­
• 31 de modernizări de treceri la nivel cu cale ferată (33,7 milioane lei)

Din acestea s-au finalizat în 2022: ­

• 9,388 km ­
• 2 poduri ­
• 15 treceri la nivel cu cale ferată

Lucrări feroviare ce vor finalizate în 2023

• Subtronson 2a km 614-Bârzava – 41 km
• Subtronson 2b Bârzava-Ilteu – 18 km; ­ Subtronson 2c Ilteu-Gurasada – 6 km
• Tronson 3 Gurasada-Simeria – 23 km
• Loturile ERTMS Sighişoara-Simeria

Pentru 2023, se previzionează a fi alocată suma de la Guvern de 162 milioane lei (cu TVA), pentru întreaga reţea. După repartizarea alocaţiei, în zona Transilvania, pe baza contractelor aflate în derulare, se estimează finalizarea a 9,343 km și reabilitare linie CF, 4 poduri și podeţe, 1 tunel și 11 treceri la nivel cu cale ferată. Sunt estimate bugete necesare pe următoarele programe cu finanțare europeană și buget de stat:

• ­POIM 2014-2020 – 1, 27 miliarde lei ­
• CEF – 2,28 miliarde lei ­
• PNRR – 1,47 miliarde lei

Listă proiecte zona Transilvania, finanţare nerambursabilă ­

• Reabilitare linie cale ferată Km 614 – Simeria ( componentă a Coridorului IV Pan European)
• ­ Reabilitare linie Coşlariu – Simeria şi Sighișoara – Coşlariu (n.r. – parte a aceluiași Coridor IV) ­
• Modernizare linie feroviară între orașele Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km) ­
• Electrificare şi reabilitare linia de cale ferată dintre Episcopia Bihor – Oradea – Cluj Napoca (166,2 kilometri în total).

Proiecte de infrastructură rutieră în derulare

• Modernizare DN 76 Deva – Oradea, șosea europeană care trece prin judeţele Hunedoara, Arad și Bihor și asigură legătura între Autostrăzile A1 Sibiu – Nădlac și A3 Transilvania (Biharia – Borș II) ­
• Autostrada Transilvania, subsecţiunea 3C3 (Biharia – Borș), între km 59+100 şi km 64+450 (5,35 km) ­
• Construcţia Autostrăzii Lugoj – Deva Faza II (Sectorul Dumbravă – Deva) – loturile 2 şi 4; Contractul de execuţie lucrări lot 3 a fost reziliat în 2019, CNAIR pregătește documentaţia pentru relansarea procedurii de atribuire pentru restul de executat ­
• Construcţia Autostrăzii A10 Sebeş-Turda – loturile 1, 3 și 4 lucrările; Pentru lotul 2, stadiul fizic al lucrărilor este de peste 95%. ­
• Autostrada Cluj Vest (Gilău) – Nădășelu – loturile 1, 2; Contractul de execuţie lucrări lot 3 a fost reziliat în 2021, un nou contract de execuţie lucrări a fost semnat în 2022, lucrările sunt în derulare

Cele mai dezvoltate zone din România

În 2021, date disponibile pentru 12 luni, cele mai multe investiţii au fost atrase de regiunea București – Ilfov (62,5% din total), urmată de Transilvania, respectiv regiunea Centru, (8,7%) și de regiunea Vest (7,5%).

Numai la nivelul Braşovului şi Clujului au fost atrase investiţii cumulate de circa 5 miliarde de euro în 2021.

Principalii investitori străini în România

• Olanda (22,1%)
• Germania (12,5%)
• Austria (21,1%)