După ce pandemia a scos la iveală perturbări și blocaje ale lanţurilor globale de aprovizionare, care au dus la penurii de materii prime și produse critice în Europa, cum sunt semiconductorii, UE se află într-o cursă contracronometru pentru a-și reduce dependenţa de alte pieţe și a-și crește rezilienţa. Strategia industrială actualizată a UE, făcută publică anul acesta, evidenţiază, fără echivoc, acest lucru.

O analiză a dependenţei strategice realizată de UE a relevat că, la momentul actual, există 137 de produse din ecosisteme sensibile pentru care UE este foarte dependentă de furnizori străini, dintr-un total de 5.200 de produse analizate. Acestea reprezintă 6% din valoarea tuturor produselor importate în Europa, peste jumătate dintre acestea provenind din China (52%), urmată de Vietnam și Brazilia (5%), Coreea și Singapore (4%), SUA, Marea Britanie și Rusia (3%), restul lumii (11%).

34 de produse sunt mai vulnerabile, cu un potenţial scăzut de diversificare și înlocuire cu producţia UE. Ele includ diverse materii prime și substanţe chimice utilizate în industriile mari consumatoare de energie și în sănătate. Acestea reprezintă 0,6 % din valoarea tuturor produselor importate în Europa. De asemenea, raportul a evidenţiat 6 domenii strategice în care UE depinde de furnizori străini: materii prime; baterii și acumulatori; semiconductori; substanţe farmaceutice active; hidrogen; tehnologii de tip cloud și tehnologii de vârf.

20% din producţia mondială de semiconductori ar putea fi în Europa

Cu ocazia unei vizite la sediul gigantului tech olandez ASML, ca parte a lansării noii alianţe pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton anunţa că Uniunea Europeană și-a setat un obiectiv ambiţios pentru următorii 10 ani în ceea ce privește industria de semiconductori: până în 2030, cel puţin 20% din producţia modială de semiconductori să fie localizată în Europa. În același timp, spune Thierry Breton, Europa trebuie să-și construiască capabilităţi pentru a proiecta și produce cele mai puternice și eficiente procesoare. Semiconductorii se află în centrul transformării digitale și verzi a industriei și economiei europene, fiind componente esenţiale utilizate pentru producerea automobilelor conectate, telefoanelor, tehnologiei 5G sau Internet of Things. Cu toate acestea, Europa și-a pierdut din importanţă ca producător și exportator pe această piaţă. De la o cotă de piaţă de 40% în anii ’90, astăzi Europa mai reprezintă doar 10% din piaţa globală de semiconductori, în condiţiile în care cererea este tot mai mare.

“Trebuie să acţionăm urgent pentru a repoziţiona Europa în privinţa acestei tehnologii critice. Este o chestiune de autoritate industrială și tehnologică, dar și de rezilienţă și autonomie strategică. Europa este astăzi dependent de această tehnologie, după cum indică și maparea dependenţelor strategice. Vedem acest lucru concret, criza lipsei de semiconductori având un impact negativ asupra industriei auto europene. Suntem foate dependenţi de SUA pentru capacitatea de proiectare și de Asia pentru producerea de chipuri avansate tehnologic” a precizat comisarul european pentru piaţa internă.

De la 5nm către 2nm

Europa deţine centre de cercetare și dezvoltare, precum și capabilităţi excelente în ceea ce privește echipamentele de producţie pentru nano tehnologii, iar acestea se pot transforma în avantaje competitive. Iar obiectivul pare clar setat: Europa trebuie să dispună de capacitate pentru a putea produce cei mai avansaţi semiconductori, sub 5 nm și către 2 nm. Mai întâi, alianţa pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor trebuie să livreze viziunea și ambiţia europeană privind semiconductorii, de la proiect, la ambalaje, echipamente și producţie, spune Thierry Breton. Ulterior, va fi necesară construcţia de parteneriate la nivel internaţional, fiind deja deschise câteva discuţii în acest sens. Parteneriatele vor fi necesare, spune comisarul european, însă în limitele condiţiilor impuse de UE, în special când vine vorba de securitatea aprovizionării Europei. Alianţa ar trebui de asemenea să ajute la mobilizarea investiţiilor necesare într-o manieră coerentă prin diferitele programe ale bugetului UE – Horizon Europe, Digital Europe Programme & European Defence Fund. “De asemenea, prin finanţări naţionale, și aici planurile naţionale de redresare sunt cruciale: 20% din sumele totale, în jur de 130 miliarde euro, trebuie investite în transformarea digitală, inclusiv în procesoare. Europa nu are timp de pierdut! Dacă este un sector în care trebuie investit pentru rezilienţa Europei, geo-poziţionare strategică și avangardă tehnologică, acesta trebuie să fie!” a mai afirmat Thierry Breton.

O mișcare riscantă

Poate însă Uniunea Europeană să-și ducă planul la bun-sfârșit? Și dacă reușește, este acest plan viabil din punct de vedere economic? Având în vedere că momentan Europa are doar un singur mare producător de semiconductori în top 10 fabricanţi la nivel mondial, NXP, care ar putea fi preluat de concurentul american Qualcomm și nu are o piaţă puternică, cu utilizatori de talia Google sau Apple, mișcarea pare să fie foarte riscantă din perspectiva multora. „Obiectivul este provocator. Europa este un jucător nou în domeniul politicilor industriale, tot sistemul UE fiind angrenat în susţinerea cercetării și dezvoltării. În același timp, China, SUA, Taiwan și Coreea de Sud intenţionează să accelereze producţia de semiconductori,” a explicat Mathieu Duchatel, director al programului Asia în cadrul Institutului Montaigne, citat de DW. Atunci când criza se va încheia, și se va încheia, va exista suficientă cerere care să justifice investiţii de 20 miliarde de dolari pentru o singură unitate de producţie semiconductori?

Criza semiconductorilor ar putea dura până în 2022

Așteptând vremuri mai bune, industria auto, dar și cea a electrocasnicelor din Europa este în continuare afectată de lipsa de semiconductori și continua să înregistreze pierderi financiare importante cu fiecare zi cu stoc zero. Iar o soluţionare a crizei sau măcar o reducere a magnitudinii acesteia nu pare, cel puţin din perspectiva analiștilor companiei de consultanţă Gartner, posibilă mai devreme de jumătatea anului 2022 sau, pentru anumite tipuri de echipamente electronice, către finalul anului viitor. “Lipsa de semiconductori va duce la întreruperi semnificative ale lanţului de aprovizionare și va constrânge producţia multor tipuri de echipamente electronice în 2021. Uzinele metalurgice cresc prețul microplăcuţelor de metal, iar la rândul lor, producătorii de semiconductori cresc preţurile dispozitivelor,” a declarant Kanishka Chauhan, analist principal al Gartner.