Home Logistics Ambalare Deșeurile din ambalaje, sursă de risc financiar pentru 90% din companii

Deșeurile din ambalaje, sursă de risc financiar pentru 90% din companii

Deșeurile din ambalaje, sursă de risc financiar pentru 90% din companii

Calculul contribuţiilor către fondul de mediu de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate reprezintă în continuare o activitate generatoare de costuri semnificative și încărcare administrativă.

Peste 90% dintre companiile din România se află într-o situaţie de risc financiar ridicat datorat modului în care își administrează obligaţia de valorificare a deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piaţă. Mai mult, această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuţiilor către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), aferente obligaţiilor de valorificare a echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor. Potrivit unui studiu derulat de către EY România, Ambala­jele­ –­ riscuri­ și­ oportunităţi, realizat în rândul a 260 de organizaţii din diverse domenii din România, companiile din sectorul auto și transporturi întâmpină dificultăţi majore în înţelegerea obligaţiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite și a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piaţă. Prin raportare la standardul optim de operare – acela de conformitate completă faţă de prevederile legale și practica de control fiscal – cea mai bună performanţă se observă în gestionarea paleţilor de lemn și a ambalajelor materiilor prime, ambele normate în detaliu în relaţia cu furnizorii. În rândul companiilor din domeniul “producţiei industriale” cea mai bună performanţă se observă în determinarea modului de gestionare a ambalajelor materiilor prime și a ambalajului terţiar (folie și paleţi de lemn). Însă și acestea se confruntă cu provocări în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piaţă.

În același timp, companiile din domeniul farmaceutic întâmpină dificultăţi în colectarea informaţiei și cuantificarea corectă a ambalajului terţiar (folie și paleţi de lemn), aspect rămas nereglementat în legislaţia din domeniul sănătăţii, urmat de materiile prime. Însă, produsele finite, echipamentele electrice și bateriile acestora sunt, în general, mai bine cunoscute și administrate comparativ cu alte industrii. Companiile din retail și FMCG, deși au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligaţiilor către Administraţia Fondului pentru mediu, în privinţa gestionării produselor și ambalajelor pe care le pun pe piaţă, se confruntă cu dificultăţi în procesul de conformare.