Uniunea Europeană va investi o sumă record de 7 miliarde EUR în infrastructura de transport până în 2027.

Comisia Europeană (CE) prin Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), a anunţat pe 16 iulie rezultatul selecţiei de proiecte depuse în cadrul instrumentului de finanţare „Mecanismul pentru Interconectarea Europei” (CEF) 2021-2027.

134 de proiecte de transport au fost selectate, aceasta fiind cea mai mare cerere de propuneri din cadrul actualului program MIE Transporturi. Aproximativ 83% din finanţare va sprijini proiecte care urmăresc îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE, prin îmbunătăţirea și modernizarea reţelei UE de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

Ţările care primesc, la nivel naţional, cele mai mari finanţări din CEF

• Portugalia – 1 proiect – 813 mil. EUR
• Grecia – 5 proiecte – 527 mil. EUR
• Polonia – 6 proiecte – 504,35 mil. EUR
• Cehia – 11 proiecte – 474,97 mil. EUR
• Germania – 10 proiecte – 447,33 mil. EUR
• Ungaria – 4 proiecte – 305 mil. EUR
• Spania – 15 proiecte – 209,79 mil. EUR
• Franţa – 13 proiecte – 155 mil. EUR
• Italia – 7 proiecte – 113,7 mil. EUR
• Irlanda – 2 proiecte – 110 mil. EUR

5,5 miliarde euro pentru infrastructura feroviară

Pentru proiectele de infrastructură feroviară, UE a alocat un buget de 5,5 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 80% din finanţările disponibile prin CEF. Comisia Europeană a pus accentul pe proiecte de  anvergură desti nate îmbunătăţirii conexiunilor feroviare transfrontaliere de-a lungul reţelei centrale TEN-T.

Astfel, Rail Baltica – proiect major de infrastructură feroviară ce conectează statele baltice, o verigă lipsă din reţeaua TEN-T va primi o finanţare de 1,2 miliarde EUR. De asemenea, 159 milioane EUR au fost alocate și pentru construcţia liniei de cale ferată parte a tunelului Fehmarnbelt, ce face legătura între Danemarca și Germania.

Un alt proiect major de infrastructură feroviară ce a obţinut o finanţare de 700 milioane EUR este construcţia tunelului între Lyon și Torino, care va completa conexiunea feroviară între Franţa și Italia, cre sc ând c apacitatea de transport feroviar de pasageri și marfă.

Porturile, în focus

Aproximativ 20 de porturi maritime din Irlanda, Spania, Finlanda, Ţările de Jos, Germania, Malta, Lituania, Cipru, Croaţia, Grecia și Polonia vor primi sprijin pentru modernizarea infrastructurii, dintre care unele le vor permite să furnizeze energie electrică de la mal navelor sau să transporte energie din surse regenerabile.

Lucrările la infrastructura căilor navigabile interioare vor îmbunătăţi conexiunile transfrontaliere dintre Franţa și Belgia în bazinul Sena-Scheldt și dintre România și Bulgaria pe Dunăre.

Porturi interioare din Austria, Germania și Olanda vor primi, de asemenea, finanţare, astfel încât acestea să poată continua să promoveze reţeaua europeană de râuri și canale pentru un transport durabil.

România, finanţare pentru două proiecte strategice

În cadrul apelurilor CEF Transport, România a depus 14 aplicaţii de finanţare pentru proiecte ce vizează modernizarea infrastructurii feroviare, a infrastructurii în Portul Constanţa și asigurarea condiţiilor minime de navigaţie pe Dunăre Dintre proiectele depuse, CE a aprobat finanţarea pentru două proiecte strategice:

Fast Danube II: bugetul din fonduri europene (85%), alocat partenerului român, respectiv RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi este de aproximativ 100 mil. EUR.

Proiectul Fast Danube 2, depus în parteneriat cu Bulgaria, vizează realizarea lucrărilor hidrotehnice și a lucrărilor de dragaj în vederea asigurării condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării pe tot parcursul anului.

Reabilitarea liniei de cale ferată Valea Călugărească – Buzău pentru care a fost aprobată o finanţare de 45 mil. EUR, la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul de stat de 15%.

Reabilitarea liniei de cale ferată Valea Călugărească – Buzău face parte din magistrala Moldovei, fiind situată pe principalul coridor feroviar de legătură cu Ucraina. Totodată, conform propunerii noului Regulament TEN-T, această sec ţiune este inclusă pe aliniamentul Coridorului TEN-T Baltic – Black – Aegean Sea și reprezintă principala rută comercială feroviară spre graniţa de est.

Alte 6 proiecte cu finanţare din fondul de coeziune, depuse de depuse de România în parteneriat cu alte state membre UE, au fost selectate la finanţare, cu o rată de finanţare cuprinsă între 30-50%. Aceste proiecte vizează investiţii în sisteme de siguranţă rutieră și aeriană și modernizarea punctului vamal de la Giurgiulești, iar valoarea totală se ridică la 173.651.418,50 euro.

134 de proiecte de infrastructură de transport selectate prin CEF

• 80% feroviar
• 8% căi navigabile interioare
• 5% transport maritim
• 4% transport rutier
• 1% terminale