Anatomia unui sistem logistic construit pentru expansiune

În retail, creșterea se măsoară în numărul de magazine din rețea, acoperire teritorială, sortimentație la raft, KPI financiari sau număr de clienți. Acești indicatori, deși esențiali în business, spun doar jumătate din poveste. Logistica, procesele standardizate și bine structurate, tehnologia, și echipele din depozite și magazine reprezintă jumătatea mai puțin văzută, care susține dezvoltarea businessului și îi oferă cumpărătorului produsele la raft la timp și la standardele de prospețime și calitate așteptate.

Încă de la inaugurarea primelor magazine în 2011, Lidl România a mizat pe construcția unei infrastructuri operaționale capabilă să susțină astăzi o rețea de peste 400 de magazine și să mențină același nivel de disponibilitate la raft, prospețime, calitate și prețuri accesibile, indiferent că magazinul se află în București sau în Satu Mare.

Centrele logistice, kilometrul zero al expansiunii în retail

În cei 15 ani de prezență în România, Lidl a făcut investiții în construirea centrelor logistice din Lugoj, Roman, Fundeni sau Ariceștii Rahtivani și în extinderea unor facilități existente, precum cele din Chiajna și Iernut. Rețeaua de distribuție din România a fost dezvoltată pornind de la un principiu clar: proximitatea. Depozitele trebuie să fie aproape de magazine și bine conectate la infrastructura rutieră, inclusiv autostrăzi și drumuri europene.

În general, un centru de distribuție este dimensionat pentru aproximativ 55–65 de magazine, iar această structură reduce distanțele, permite optimizarea rutelor și a gradului de încărcare a camioanelor și contribuie la controlul costului de transport per palet.

Pentru anul financiar 2026, Lidl România a anunțat un buget de peste 285 de milioane de euro dedicat extinderii rețelei cu peste 40 de magazine, până în 2030 obiectivul fiind unul ambițios: 200 de magazine noi, raportat la baza din 2024.

Eficiența măsurată în kilometri, paleți și timp

Dezvoltarea rețelei de distribuție a transformat transportul într-o ecuație în care fiecare kilometru pe gol și fiecare metru cub neutilizat în camion contează. Lidl a introdus în flotă camioane electrice și vehicule alimentate cu gaz natural comprimat, în paralel cu optimizarea utilizării capacității de transport. Un grad mai bun de încărcare permite reducerea curselor slab încărcate și un control mai bun al costului de transport per palet.

Același principiu de eficiență economică și sustenabilitate se aplică în logistica inversă. Camioanele transportă de la magazine către centrele logistice folia și cartonul colectate și presate, care sunt apoi centralizate pentru reciclare. Astfel, numărul kilometrilor parcurși fără încărcătură este redus semnificativ.

Eficiența transportului trebuie dublată și de capacitatea de a reacționa atunci când fluxurile obișnuite sunt perturbate. Întârzierile din ultimii ani și schimbările rapide ale cererii au pus mai multă presiune pe planificare, iar configurația regională a centrelor logistice oferă mai multă flexibilitate în astfel de situații.

Mai multe magazine, aceeași viteză de aprovizionare

Cu fiecare nou magazin, prin centrele logistice Lidl trebuie să fie procesate volume suplimentare de marfă, fără ca acest lucru să încetinească aprovizionarea sau să afecteze disponibilitatea și prospețimea produselor la raft. Pentru categoriile în care timpul contează cel mai mult, respectiv fructele și legumele, lactatele și carnea proaspătă, retailerul urmărește o rotație rapidă a stocurilor, iar magazinele primesc livrări zilnice, dimensionate în funcție de necesar.

În spatele acestui „necesar” se află, de fapt, una dintre componentele mai puțin vizibile ale experienței de cumpărare a clientului: capacitatea retailerului de a anticipa cât mai exact cererea fiecărui magazin, astfel încât acesta să găsească la raft produsele pe care le caută, când are nevoie de ele și la același standard de calitate.

Lidl folosește instrumente de prognoză pentru estimarea necesarului și adaptarea cantităților comandate la cerere, cu obiectivul de a limita atât lipsurile la raft, cât și suprastocurile și risipa alimentară. Precizia acestor estimări a devenit cu atât mai importantă pe fondul schimbărilor de comportament de consum din ultimii ani, care cer ajustări mai rapide ale stocurilor și ale fluxurilor de aprovizionare.

În cazul produselor proaspete, la precizia estimării cererii se adaugă timpul petrecut de marfă pe traseu. Cu cât distanța dintre producător, centrul logistic și magazin este mai scurtă, iar transportul mai bine planificat, cu atât produsele ajung mai repede la raft, motiv pentru care organizarea regională a distribuției și optimizarea rutelor au un efect direct asupra prospețimii produselor.

Furnizorii locali au crescut odată cu rețeaua

Din perspectivă operațională, Lidl caută să stabilească relațiile pe termen lung cu furnizorii săi, astfel de parteneriate fiind cheia continuității în aprovizionare, planificarea volumelor și menținerea standardelor de calitate odată cu expansiunea rețelei. În evaluarea partenerilor, Lidl urmărește astfel nu doar capacitatea acestora de a livra necesarul curent, ci și stabilitatea, predictibilitatea și posibilitatea de a susține volume mai mari în timp, criterii valabile atât pentru furnizorii din România, cât și pentru cei internaționali.

În cei 15 ani de prezență pe piața locală, activitatea Lidl a implicat peste 3.300 de furnizori din România. Porfotoliul de producători este în creștere și el, odată cu extinderea rețelei, numai pentru zona de fructe și legume, în 15 ani, compania a ajuns de la o rețea de 70 la una de peste 500 de producători locali.

Integrarea producătorilor din mai multe regiuni ale țării permite, în același timp, lanțuri de aprovizionare mai scurte, cu distanțe mai mici între locul de producție, centrele logistice și magazine. Odată cu creșterea volumelor, devin importante atât vizibilitatea asupra capacității de producție, cât și continuitatea livrărilor, iar în cazul unor categorii colaborarea ajunge până la planificarea producției.

Pentru 2026, odată cu extinderea rețelei, compania estimează o creștere organică de aproximativ 10% a volumelor de marfă achiziționate de la producătorii locali.

Pentru o parte dintre producătorii români, colaborarea cu Lidl înseamnă și o poartă către alte piețe, produsele ajungând prin rețeaua grupului și în magazine din alte țări europene. Un exemplu recent este cel al pepenilor românești de anul acesta: până la sfârșitul lunii iulie 2026, retailerul anunța exporturi de 2.820 de tone, față de 1.096 de tone în 2025.

Digitalizarea conectează depozitul, transportul și magazinul

Infrastructura logistică fizică este susținută, la rândul său, de tehnologii și sisteme software introduse etapizat în supply chain, de la activitatea din centrele logistice și planificarea transportului până la plasarea comenzilor și aprovizionarea magazinelor. În depozite, Lidl utilizează terminale Voice Picking și sisteme WMS pentru pregătirea paleților, iar planificarea recepției mărfurilor, alocarea rampelor de descărcare, stabilirea rutelor și planificarea livrărilor sunt susținute de instrumente digitale.

În aprovizionare, sistemele automatizate de comandă și instrumentele de prognoză corelează cantitățile comandate cu cererea estimată la nivelul magazinelor, contribuind la reducerea atât a lipsurilor la raft, cât și a suprastocurilor. Digitalizarea conectează, în acest fel, operațiunile din spatele magazinelor cu ceea ce găsește clientul la raft.

Următoarea etapă vizează o integrare mai bună a acestor sisteme și o circulație mai rapidă a informației între magazine, transport și centrele logistice. Cu cât schimbările de cerere sunt identificate mai devreme, cu atât comenzile, volumele și livrările pot fi ajustate mai rapid.

Procese mai simple în magazin

Testul final se dă în magazin, acolo unde livrarea, recepția mărfii și aprovizionarea rafturilor fac parte din rutina zilnică a echipelor. Lidl urmărește simplificarea și standardizarea proceselor, astfel încât instrumentele folosite de angajați să reducă timpul alocat activităților repetitive și să nu adauge pași inutili în organizarea muncii. Timpul economisit poate fi redirecționat către organizarea magazinului și interacțiunea cu clienții. Pentru cumpărător, efectul întregului sistem din spate trebuie să rămână unul simplu: produse disponibile la raft, un magazin bine organizat și aceeași experiență de cumpărare, indiferent de unitatea în care intră.

Procesele bine definite trebuie susținute însă de oameni care cunosc operațiunile în detaliu și pot reacționa atunci când situația din teren o cere. Prin programele de Learning & Development, Lidl urmărește ca angajații, indiferent de departament, să înțeleagă cum funcționează activitatea din teren, care sunt standardele comune și unde pot lua decizii. Pregătirea le oferă astfel cadrul pentru a avea inițiativă și a veni cu idei de îmbunătățire, dar și responsabilitatea de a menține aceleași standarde la nivelul rețelei.

Lecția celor 15 ani

Experiența ultimilor 15 ani a Lidl în România arată că tehnologia, logistica și oamenii nu pot fi privite separat. Odată cu dezvoltarea unui retailer cresc inevitabil volumele și complexitatea operațiunilor, iar provocarea este ca această complexitate să nu ajungă în magazin și, mai ales, la client.

În următorii ani, avantajul va aparține retailerilor capabili să integreze oamenii, procesele și tehnologia într-un model operațional simplu, flexibil și scalabil. Investiția într-un sistem performant își pierde din valoare dacă acesta complică munca echipelor sau nu răspunde unei nevoi reale. Diferența o va face capacitatea de a susține dezvoltarea businessului păstrând, în același timp, lucrurile simple pentru echipe și pentru clienți.

Lidl România – 15 ani în cifre

• 400+ – rețea națională de magazine
• 6 centre logistice regionale
• 55–65 magazine deservite, în mod obișnuit, de un centru logistic
• Peste 14.000 de angajați
• 300+ furnizori din România
• 500+ furnizori locali de fructe și legume
• +2,7 miliarde € investiți direct în România
• 16,4 miliarde € valoarea mărfii achiziționate de la furnizori locali