Pământurile rare sunt materii prime esenţiale pentru tehnologiile care susţin fabricile moderne ale lumii, de la semiconductori și fibră optică până la vehicule electrice și sisteme de energie regenerabilă sau aplicaţii militare.

China controlează mai mult de 80% din lanţul de aprovizionare global al pământurilor rare, dar mai important de atât, deţine supremaţia tehnologică în ceea ce privește procesarea și rafinarea acestora.

Odată cu escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și China, pământurile rare au devenit un instrument de influenţă, un pion-cheie în războiul comercial. China a implementat, începând cu aprilie 2025, licenţe obligatorii de export pentru 7 pământuri rare și magneţi – samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutetiu, scandiu, itriu, cu scopul de a proteja securitatea naţională. Din iunie regulile au devenit și mai stricte –exportatorii trebuie să furnizeze informaţii suplimentare, inclusiv detalii despre client și volumele tranzacţionate.

Europa – mai vulnerabilă decât acum 15 ani

Europa, deși își dorește un viitor neutru din punct de vedere climatic, se confruntă cu o vulnerabilitate majoră: este dependentă de materiile prime critice din China, necesare pentru producţia de vehicule electrice. Un studiu realizat anul acesta de către Supply Chain Intelligence Institute Austria (ASCII), arată că dependenţa Europei de pământurile rare din China este chiar mai acută decât se credea anterior, fiind rezultatul unor ani de inerţie politică.

În timp ce ţări precum Japonia au luat măsuri pentru a reduce dependenţa de lanţurile de aprovizionare chineze după ce Beijingul a impus un embargo temporar la export în 2010, Europa a eșuat să acţioneze și este mai vulnerabilă la blocajele în lanţurile de aprovizionare decât era acum 15 ani.

Studiul ASCII a analizat fluxurile comerciale din 170 de ţări și a examinat dependenţele în 168 de categorii de produse ce utilizează pământuri rare. Rezultatele subliniază amploarea expunerii Europei: 98% din importurile UE de produse din lanţul valoric al magneţilor provin din China. „Datele pe care le aveam până acum măsurau doar dependenţele directe, cum ar fi cât de multe pământuri rare sunt extrase sau rafinate în China”, a explicat Peter Klimek, directorul ASCII.

„Ceea ce a fost neglijat sunt riscurile sistemice — expunerea Europei la produsele intermediare chinezești, precum magneţii, ceramica specială și aliajele. Lipsa acestora ar putea opri liniile de producţie.” De exemplu, din cele 168 de categorii de produse analizate, raportul evidenţiază că 77 sunt considerate de importanţă majoră pentru exporturile Germaniei, care au atins o valoare de 65 de miliarde de euro în 2023.

Industria auto germană, în special sectorul vehiculelor electrice, se află printre cele mai ameninţate. Magneţii permanenţi, esenţiali pentru motoarele EV, conţin până la 30% pământuri rare. În 2023, Germania și-a asigurat 80% dintre magneţi direct din China, restul provenind din ţări care, la rândul lor, depind puternic de componente chinezești. Conform datelor companiei de trading materii prime TRADIUM, în iulie 2025, Germania a fost cel mai mare cumpărător de magneţi de bor de fier Neodymium (NDFEB), utilizaţi în procesul de producţie al motoarelor electrice și turbinelor eoliene. Germania a importat 1.116 tone, aproape o cincime din volumul total exportat de China.

Prea puţin, prea târziu?

Lumea a început să conștientizeze impactul situaţiei, însă tardiv. Doar o singură unitate de rafinare din afara Chinei a început procesarea pilot a unor pământuri rare, dar capacitatea industrială la scară largă este încă un obiectiv îndepărtat. Între timp, China are deja tehnologie și expertiză în procesarea și în puterea de stabilire a preţurilor.

Deţinând controlul asupra materialelor pentru magneţi, Beijingul poate fixa preţuri pe care producătorii non-chinezi cu greu le pot egala, descurajând astfel concurenţa. Remloy, o companie germană care reciclează magneţi pe bază de pământuri rare, nu își poate extinde operaţiunile din cauza lipsei de cerere.

Potrivit studiului ASCII, mai puţin de 1% din deșeurile de magneţi sunt reciclate în prezent. Reciclarea și cercetarea materialelor alternative sunt considerate esenţiale pentru reducerea dependenţei de China. Studiul mai sugerează introducerea așa-numitelor „tarife de diversificare”, pentru a stimula companiile să cumpere din surse non-chineze.

Deși pământurile rare chineze par mai ieftine pe termen scurt, costurile geopolitice sunt în creștere. „UE se face vulnerabilă la șantaj”, a avertizat Klimek. China își folosește deja supremaţia în producţia și procesarea pământurilor rare ca armă geopolitică, și fără o schimbare de politică, dependenţa Europei de pământurile rare chineze ar putea rămâne la 85% și în anul 2040.