Home FMCG Bogdan Drăgotoiu, Nestlé: Eficienţa lanţului de aprovizionare este un prim pas către sustenabilitate

Bogdan Drăgotoiu, Nestlé: Eficienţa lanţului de aprovizionare este un prim pas către sustenabilitate

Bogdan Drăgotoiu, Nestlé: Eficienţa lanţului de aprovizionare este un prim pas către sustenabilitate

Pentru a crea un lanţ de aprovizionare sustenabil este nevoie de parteneriate puternice și investitii comune în direcţia sustenabilităţii. În plus, se impune și o vedere de ansamblu care să includă toate verigile de pe lanţ, indiferent dacă sunt sau nu în controlul direct al companiei care evaluează sustenabilitatea propriului lanţ de aprovizionare.

În cadrul Nestlé, cel mai mare producător de bunuri de larg consum din lume, sustenabilitatea are un scop larg.

“Pe lângă eforturile de reducere a emisiilor de CO2, atinge puncte importante cum ar fi drepturile omului și ale copiilor, agricultura sustenabilă, dietele sustenabile, dar și alte arii de impact precum eliminarea risipei alimentare“, spune Bogdan Drăgotoiu, National Logistics and Distribution Manager Nestlé România.

Într-un interviu pentru Intermodal&Logistics, Bogdan vorbește despre obiectivele de sustenabilitate asumate de către producătorul elveţian la nivelul pieţei din România, parteneriatele cu furnizorii logistici pentru îndeplinirea acestor obiective sau oportunităţi de îmbunătăţire a performanţelor lanţului de aprovizionare și de reducere a costurilor prin adoptarea unor practici sustenabile.

Intermodal&Logistics: Care sunt obiectivele de sustenabilitate la nivel de lanţ de aprovizionare asumate de către Nestlé în România și cum sunt acestea implementate pentru furnizorii logistici?

Bogdan Drăgotoiu: Nestlé la nivel global face parte din companiile ce și-au luat angajamentul pentru a reduce amprenta de CO2 și, de asemenea, are obiective importante si în alte arii legate de responsabilitatea socială. În România, obiectivul este de a contribui într-un mod pozitiv la realizarea acestor ţeluri.

Spre exemplu, în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon, obiectivul asumat la nivel de grup este reducerea acestor emisii faţă de anul 2018 – considerat ca bază – cu 20% până în 2025, cu 50% până în 2030, astfel încât în 2050 să eliminăm complet impactul asupra mediului. Din datele pe care le avem disponibile, România este în grafic pentru a realiza aceste obiective.

 În opinia mea, primul pas, și unul din principalii piloni ai unui lanţ de distribuţie sustenabil, este eficientizarea. Acest lucru nu doar elimină consumul care nu este necesar, dar creează și fonduri pentru investiţii pe termen mediu și lung în tehnologii sustenabile.

De asemenea, evaluăm tehnologii și soluţii pe care le putem adopta pe termen mediu și lung pentru a ne atinge obiectivele. Evaluăm, spre exemplu, fezabilitatea diferitelor tipuri de energie și a dezvoltării infrastructurii necesare, precum și fluxurile în care ar putea fi aplicate.

Deși alternative precum LNG/CNG sau soluţiile de transport electric, sunt foarte promovate, este extrem de important să evaluăm contextul naţional și infrastructura disponibilă. Spun asta pentru că, în funcţie de fiecare ţară, energia electrică poate sau nu să fie obţinută din surse nepoluante. Același lucru se aplică și celorlalte tipuri de combustibili alternativi, chiar și pentru combustibili bio, unde există diferenţe majore între Generaţia 1 (produși din recoltă) și Generaţia 2 (produși din resturi vegetale etc). În România nu avem capacităţi de producţie, iar serviciile logistice sunt 100% externalizate, astfel că nimic nu ar fi posibil fără parteneriate puternice cu furnizori ce împărtășesc principiile noastre legate de sustenabilitate. Din ce în ce mai mult în procesul de selecţie se discută principii și soluţii legate de sustenabilitate, iar pe tot parcursul colaborării, acest punct are întotdeauna un loc în agendă.

“Este nevoie de parteneriate puternice și principii comune legate de sustenabilitate, de evaluare a tehnologiilor disponibile și planificarea de investiţii pentru a ne atinge obiectivele pe termen mediu și lung. Extrem de importantă este eficienţa lanţului de aprovizionare ca principal motor de realizare a ambiţiilor pe termen scurt și a fondurilor necesare pentru investiţii” –  Bogdan Drăgotoiu, National Logistics and Distribution Manager Nestlé România

Intermodal&Logistics: Transportul este una dintre activităţile cu cele mai mari emisii de CO2. Care sunt planurile Nestlé pentru a face acest proces mai prietenos cu mediul în următorii ani?

Bogdan Drăgotoiu: Întradevăr, 90% din amprenta activităţilor logistice este dată de transport. În Nestlé, ne ghidăm după un sistem de 3 piloni: Evită – Tranziţionează – Îmbunatăţește. Prin evitare ne referim la eliminarea transportului care nu este necesar și creșterea utilizării resurselor disponibile. Avem exemple concrete prin care planificarea optimă a reţelei de distribuţie (inclusiv a numărului și poziţiei depozitelor folosite) aduc o reducere a necesarului de transport.

De asemenea, creșterea utilizării spaţiului din remorci este un punct cheie, reducând astfel numărul de camioane necesare. Construcţia paleţilor încă din fabrică, astfel încât să utilizeze cât mai optim spaţiul din camion este doar un exemplu, dar sunt și alte iniţiative precum îmbunătăţirea volumului paleţilor mixaţi (picking) sau ridicarea mărfii de către clienţi (acolo unde este posibil) pentru a oferi astfel conexiuni tur-retur pentru aceștia și a elimina camioanele goale de pe șosele.

Prin tranziţie ne referim la posibilitatea de a ne muta către soluţii mai puţin poluante, precum intermodal, folosit deja în câteva fluxuri de import sau la variante mai avansate ale tehnologiilor actuale, cum ar fi folosirea unor mașini cu motoare mai eficiente și emisii mai reduse.

Îmbunătăţirea se referă la adoptarea de noi tehnologii, precum combustibili sau surse de energie alternative.

Intermodal&Logistics: Ce oportunităţi de îmbunătăţire a performanţelor lanţului de aprovizionare, dar și de cost aţi identificat până acum din implementarea unor practici sustenabile?

Bogdan Drăgotoiu: Eficientizarea utilizării spaţiului atât în zona de transport, cât și în depozit au fost poate cele mai de succes iniţiative ce au contribuit semnificativ atât la asigurarea unui lanţ de aprovizionare mai sustenabil, cât și la eficientizarea costurilor.

Câteva exemple concrete ce au avut efecte semnificative la nivelul anului trecut au fost iniţiativele de eficientizare a structurii paleţilor prin creșterea densităţii și utilizarea cât mai optimă a spaţiului în camion. Acestea au presupus colaborarea cu mai multe fabrici din Europa pe mai multe categorii de produse, dar au adus eficienţe atât pe fluxul de import, cât și pe cel de distribuţie domestică și depozitare.

Spre exemplu, în depozit am avut un proiect de modificare a configurării rafturilor, astfel încât să asigurăm o densitate cât mai bună pe metru pătrat, iar rezultatele au fost foarte bune. În final o densitate mai mare pe metru pătrat elimină nevoia unui spaţiu de depozitare mai mare și oferă un consum mai mic de energie, dar și costuri reduse.

Am lucrat și la o iniţiativă de eficientizare a modului de pregătire și încărcare pentru distribuţia domestică, reevaluând modul tehnic de rezervare a spaţiului necesar, dar și modul de pregătire a mărfii, acolo unde partenerii din retail ne-au oferit suport. Desigur, principalul beneficiu în acest caz este o utilizare mai bună a soluţiilor de transport cu efecte atât în reducerea amprentei de carbon, cât și a costurilor.