Primul cobot sau robot colaborativ a fost inventat de J. Edward Colgate și Michael Peshkin în 1996. O decadă mai târziu, trei danezi, Esben Østergaard, Kasper Støy și Kristian Kassow, colegi la Universitatea din Danemarca, înfiinţau Universal Robots, o companie ce își propunea să facă accesibilă tehnologia robotică companiilor mici și mijlocii.

Compania este astăzi lider mondial pe piaţa roboţilor colaborativi, deţinând 50% din acest segment de piaţă și are mai mult de 50.000 de coboţi vânduţi la nivel mondial.

Universal Robots este prezentă în 20 de ţări, are 740 de angajaţi și 400 de parteneri ai sistemului UR+. În România, producătorul danez lucrează cu 4 distribuitori și 9 integratori certificaţi cu profile și specializări diferite în funcţie de anumite industrii sau aplicaţii. Răzvan Isac, Channel Development Manager Universal Robots România ne-a prezentat, într-un interviu pentru Robotics Report, o scurtă radiografie a pieţei de roboţi colaborativi din România, estimările pentru următorii ani privind evoluţia cererii de astfel de soluţii, aplicabilitatea roboţilor colaborativi în logistică și producție, dar și costurile acestora.

Robotics Report: Cum se prezintă în acest moment piaţa din România din perspectiva cererii și interesului pentru roboţii colaborativi? Cum se prezintă România comparativ cu celelalte pieţe din Europa de Est?

Răzvan Isac: Automatizarea în rândul companiilor care își doresc să rămână sau să devină competitive după caz, a devenit o necesitate în ultima perioadă. În consecinţă, nevoia și interesul pentru folosirea roboţilor colaborativi drept instrument de automatizare este în continuă creștere atât în România, cât și în celelalte ţări din Europa de Est. Piaţa de roboţi colaborativi din România a crescut semnificativ în ultimii ani și sunt semne că va continua în același ritm.

Robotics Report: Cum a influenţat pandemia cererea de roboţi colaborativi în cadrul companiilor din România?

Răzvan Isac: Pandemia a accelerat nevoia de automatizare și robotizare. Noile provocări apărute în contextul pandemiei, precum distanţarea socială, fluctuaţiile de producţie, cazurile de COVID- 19 sau carantinarea propriilor angajaţi au făcut mult mai dificilă planificarea pe termen lung a clienţilor și generează creșteri sau scăderi bruște la nivelul fluxului de lucru. În aceste condiţii, soluţiile automate precum coboţii devin un instrument necesar în combaterea impredictibilităţii sau a variaţiilor din cererile pe care le primesc clienţii noștri.

Robotics Report: Care sunt industriile care apelează cel mai adesea la implementarea de roboţi colaborativi in prezent în România și care sunt industriile cu potenţial de  implementare, unde însă rata de adopţie este redusă, momentan?

Răzvan Isac: Din punct de vedere istoric, industria automotive a deţinut prima poziţie în cursa cobotizării, dar în ultimii doi ani am înregistrat o creștere accelerată la nivelul industriilor de food & beverages, ambalare și prelucrarea metalelor. Recent, se întrevede un interes pentru coboţi în zona de automatizare a depozitelor și de logistică, unde consider că există un potenţial serios de creștere.

Robotics Report: Care sunt reţinerile clienţilor când vine vorba de implementare de soluţii de coboţi în zona de producţie și de logistică?

Răzvan Isac: Atunci când apare în discuţie achiziţia primului cobot, de obicei vorbim de două extreme la nivel de abordare. Sunt aceia care își doresc un robot de ultimă generaţie, cum sunt coboţii, și cei care sunt mai sceptici în ce privește schimbarea modului de desfășurare a activităţii pe care îl practică de ani de zile.

De multe ori și planificarea poate fi problematică. Sunt companii care încep cu planuri legate de numărul de roboţi pe care îi vor implementa pe o perioadă între unu și trei ani sau cu proiecte complexe care uneori devin un impediment în calea automatizării. Recomandarea noastră este ca în primă fază să se recurgă la un demo cu robotul pentru cea simplă aplicaţie posibilă în vederea testării posibilelor limitări, urmată de implementarea primului proiect într-un interval redus de timp și cu un cost scăzut, pentru a căpăta experienţă practică. Ulterior, pot fi planificate strategii pe termen lung sau care implică volume mari.

Robotics Report: Care sunt principalele beneficii ale implementării unui cobot? Ce anume trebuie să ia în calcul o companie care dorește să implementeze coboţi pentru a obţine cele mai bune rezultate?

Răzvan Isac: Principalele beneficii sunt flexibilitatea, ușurinţa programării, efectuarea sarcinilor în spaţiu deschis în apropierea oamenilor, amprenta mică la sol – care permite instalarea coboţilor pe diferite utilaje existente, ecosistemul UR+ care pune la dispoziţie kituri pentru aplicaţii și componente cu care coboţii pot fi echipaţi și agilitatea în zone diferite de producţie. De asemenea, între 70 și 90% din componentele folosite într-o aplicaţie se pot reutiliza atunci când cobotul este relocat sau primește o sarcină nouă/ este folosit pentru o altă aplicaţie.

Robotic Report: Ca re sunt principalele aplicaţii ale coboţilor în logistică, pentru un operator logistic de exemplu sau în depozitul unui producător?

Răzvan Isac: În cele mai multe cazuri sunt folosiţi în aplicaţii de preluare a produselor de pe rafturi. Robotul este montat pe o platformă mobilă/ AGV/ axă translantă pentru a ajunge în toate capetele culoarului, precum și la înălţime. Dar ar putea fi folosiţi cu ușurinţă și la capetele liniilor automate sau semiautomate din depozite unde multe operaţii sunt încă realizate manual: paletizări sau manipulări ale produselor/cutiilor sunt efectuate de către oameni. Din motive de ergonomie omul nu poate ridica un număr nelimitat de cutii sau nu poate lucra non-stop fără ca sănătatea să îi fie afectată. Coboţii în schimb pot face asta. De aceea, automatizarea acestui tip de sarcini este mai mult decât necesară.

Robotic Report: În cât timp își poate amortiza, în medie, o companie de dimensiuni mici și mijlocii investiţia cu un robot colaborativ?

Răzvan Isac: Pentru un robot colaborativ folosit în minimum două schimburi într-o aplicaţie aleasă corect în urma unor teste și evaluări, recuperarea investiţiei (ROI) poate fi obţinută între 6 și 15 luni. Iar dacă este utilizat la volume foarte mari non-stop, 24/7, perioada de recuperare a investiţiei poate fi chiar mai scurtă.

Pentru cei interesaţi de automatizarea cu roboti colaborativi care vor să calculeze estimativ recuperarea investiţiei există un instrument special dezvoltat de UR în acest sens, disponibil pe website.

Robotics Report: Care este costul unui astfel de robot? Ce soluţii de finanţare au la dispoziţie clienţii?

Răzvan Isac: Fiind vorba de un model de business indirect, partenerii noștri certificaţi vând roboţi UR și oferă service pentru aceștia. În anumite cazuri ei pun la dispoziţia clienţilor rate, leasing sau finanţare personalizată în funcţie de specificul achiziţiei.

Avem practic un produs (cobot) în două generaţii distincte, CB3 și e-Series, și 4 mărimi diferite: UR3, UR5, UR10 și UR16. Preţul braţului robotizat în sine este cuprins între 20.000 și 40.000 de euro, dar trebuie menţionat faptul că, deși preţul poate părea mare, economiile totale se bazează pe aplicația finală.

La nivelul IMM-urilor locale, 38,8% din rândul companiilor care planifică robotizarea în următorii doi ani intenţionează să implementeze roboţi colaborativi.

Exemple de proiecte și bune practici implementate în România:

• Ford Craiova a implementat coboţi UR10 pe linia de producţie a motoarelor, unde efectuează operaţiuni de ungere a tacheţilor, de umplere a motorului cu ulei și inspecţii de calitate.
• Alseca Engineering – producător de componente auto, folosește cobotul UR5 pentru automatizarea aplicaţiilor de sudură ultrasonică și frezare, transferul între aplicaţii făcându-se în doar 15 minute.
• Becker România– producător de mobilă pentru Ikea a integrat coboţi UR10, care gestionează sarcini de lipire și preluare și plasare.
• Assa Abloy– producător de yale pentru uși, a implementat coboţi UR3 și UR5 într-o gamă largă de aplicaţii, inclusiv sudare, ștanţare, nituire, înșurubare, șlefuire și supraveghere mașini-unelte.