Acordul UE–MERCOSUR, o legătură istorică între continente
După o lungă perioadă de tratative, de aproape 3 decenii, acordul comercial dintre statele MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) și Uniunea Europeană a intrat oficial în vigoare la data de 1 mai.
Acordul prevede eliminarea progresiva a peste 90% din taxele vamale pentru importurile dintre cele două blocuri: statele membre UE și țările latino-americane care au aderat la Mercado Común del Sur (Piața Comună a Sudului- MERCOSUR).
Deși este un moment istoric, părerile privind acordul sunt divergente. În timp ce în America Latină acordul este privit cu optimism, în Uniunea Europeană persistă anumite rezerve, în special în ceea ce privește problema importurilor de produse agricole.
Procesul ratificăriim acordului MERCOSUR este unul care început din 1999, iar negocierile s-au încheiat cu un rezultat pozitiv pe 6 decembrie 2024, având ca rezultat două instrumente juridice paralele. Primul instrument este reprezentat de Acordul de parteneriat (“EMPA-European Union and Mercosur Partnership Agreement”) dintre Uniunea Europeană și Piața Comună a Sudului (Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay și Republica Orientală a Uruguayului), care include componenta politică, de cooperare și componenta de comerț și investiții.
Cel de-al doilea instrument îl constituie Acordul interimar (“ITA”-Interim Trade Agreement) privind comerțul dintre Uniunea Europeană și statele din Mercosur, care reglementează liberalizarea comerțului și a investițiilor. Acordul interimar (ITA) intrat în vigoare la începutul lunii mai, vizează direct 720 de milioane de persoane, cu o zonă de liber schimb ce reprezintă 20% din PIB-ul global. Pe piețele Mercosur sunt protejate peste 340 produse europene incluse în Registrul Indicaţiilor Geografice Protejate (IGP), dintre care 15 sunt românești.
Pentru țările Mercosur, acordul garantează un acces mult mai facil pe piața europeană, în special pentru produsele agricole, iar pentru Uniunea Europeană, miza principală este deblocarea accesului produselor industriale pe piața latino-americană. Până acum, taxele vamale erau uriașe-35% pentru automobile, 35% pentru îmbrăcăminte și încălțăminte din piele și până la 18% pentru produse chimice și farmaceutice. După aplicarea acordului, acestea vor fi eliminate treptat.
Ce trebuie să știe exportatorii europeni?
Pentru companiile exportatoare din UE, rămâne însă un aspect important de luat în considerare, și anume că doar produsele care respectă regulile de origine preferențială vor putea beneficia de acordul cu Mercosur. Eliminarea taxelor vamale nu se aplică, de fapt, în mod automat, ci exclusiv produselor care îndeplinesc condițiile juridice pentru a fi considerate ca având origine preferențială unională.
Capitolul 3 din Acordul Interimar (ITA) privind regulile și procedurile de determinare a originii, împreuna cu anexele, definesc cadrul juridic pentru a stabili dacă un produs din UE sau din Mercosur poate beneficia de tratament tarifar preferențial(taxe reduse) atunci când este importat în celălalt teritoriu.
Exportatorii din UE, pot emite dovezi de origine preferențiale, pentru mărfurile livrate în țările Mercosur, în conformitate cu modelul stabilit în anexa 3-C și vor utiliza sistemul REX al exportatorilor înregistrați.
Exportatorii care nu sunt înregistrați în sistemul REX au dreptul să emită dovezi (atestate) de origine preferențială numai pentru mărfurile a căror valoare nu depășește 6.000 EUR. Este, prin urmare, esențial ca cei care sunt interesați sa exporte mărfuri în Mercosur, să analizeze cu atenție prevederile Capitolului 3, să verifice originea componentelor utilizate și procesul de fabricație.
MERCOSUR și impactul asupra viitoarelor tratate comerciale
Miza acestui parteneriat transatlantic depășește simplele schimburi de mărfuri si reduceri de taxe. Prin complexitatea și ambiția sa, Acordul UE-Mercosur poate deveni un punct de referință pentru viitoarele tratate și un exemplu practic al modului în care politica comercială poate duce la accelerarea cooperării zonale și globale.
Într-o perioadă de incertitudine geopolitică și fragmentare la nivel mondial, succesul acestui tratat ar demonstra că dialogul rămâne singurul instrument capabil să genereze prosperitate comună și stabilitate pe termen lung.
