Home Logistics Depozitare Centrele de distribuţie din retailul românesc: între externalizare și logistică proprie

Centrele de distribuţie din retailul românesc: între externalizare și logistică proprie

Centrele de distribuţie din retailul românesc: între externalizare și logistică proprie

Creșterea consumului din ultimii ani a avut un impact major asupra sectorului de retail, iar jucătorii din această industrie au apăsat pedala de acceleraţie nu doar pe extinderea numărului de magazine pe care le deţin în România, ci și pe dezvoltarea platformelor logistice. Astfel, retailerii au ajuns să controleze – fie în proprietate, fie cu chirie – sute de mii de metri pătraţi de spaţii de stocare la nivel naţional, cu care își aprovizionează magazinele din mediul offline sau online.

Stocul de spații logistice și industriale a ajuns la finalul lunii august la peste 3,8 milioane de metri pătrați la nivel național, după ce 330.000 de metri pătrați au fost livrați în piață în cursul acestui an, iar alți 150.000 de metri pătrați ar urma să fie finalizați până la sfârșitul lui 2018, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Colliers International. O parte importantă din cererea care a stimulat această efervescență a pieței de platforme logistice în 2018, dar și în anii anteriori, a venit din partea retailerilor. Spre exemplu, doar companiile din industria FMCG ocupă în prezent circa 700.000 de metri pătrați de platforme logistice, dintre care 400.000 de metri pătrați se află în proprietatea lor, iar restul sunt spații închiriate.

Totuși, indiferent că este vorba de depozite proprii sau închiriate, poziționarea acestora este esențială în retail, mai ales că timpul de livrare și accesul la o piață cât mai mare joacă rolurile principale în operațiunile logistice. Un alt factor important în această ecuație a strategiei de dezvoltare a spațiilor logistice destinate jucătorilor din retail este reprezentat și de costurile de construcție, care în România sunt relativ avantajoase comparativ cu alte țări din regiune, o astfel de investiție fiind amortizată, în medie, în 12 ani, potrivit datelor Colliers International.

”În ultimii doi ani s-a observat în piață o tendință a companiilor de a-și dezvolta propriile depozite, dar acest fenomen este cu precădere întâlnit în cazul producătorilor și al marilor furnizori de servicii logistice. În cazul companiilor de retail, balanța între avantajele și dezavantajele construirii unui depozit propriu înclină mai multe spre dezavantaje, întrucât un astfel de proiect implică blocarea unor fonduri substanțiale, în condițiile în care cuvântul cheie al unei operațiuni de succes în domeniul retailului în vremurile noastre este flexibilitatea”, spune Laurențiu Duică, director industrial agency în cadrul Colliers International Romania.

Depozite în toată țara

Unii dintre jucătorii din retail care au mizat totuși pe centre proprii de distribuție sunt nemții de la Lidl, care dețin deja patru astfel de spații, la Chiajna, Nedelea, Iernut și Lugoj și au în prezent în construcție un nou depozit în localitatea Cordun de lângă Roman, care ar urma să asigure aprovizionarea rețelei de magazine din zona Moldovei. Fiecare depozit deservește în medie aproximativ 50 de magazine.

”Centrele noastre logistice sunt amplasate astfel încât să asigure rute optime de aprovizionare, având, în același timp, un număr echilibrat de magazine alocate fiecărui depozit. Astfel, printre cei mai importanți factori (luați în considerare în momentul în care au fost alese locațiile pentru platformele logistice – n.r.) se numără infrastructura rutieră și proximitatea față de căi de comunicație rutieră majore, pentru a permite menținerea unei distanței medii de transport cât mai reduse a produselor către magazine”, spun reprezentanții Lidl.  Compania a ales să-și ridice de la zero depozite atât datorită flexibilității pe care acest model de business o oferă în alegerea locației, cât și a faptului că astfel clădirile pot respecta formatul standard pentru depozite al companiei, fiind construite în același timp în concordanță cu standardele de sustenabilitate ale Lidl. Spre exemplu, în depozitul de la Lugoj a fost folosit beton concasat, provenit din demolări, dar și alte materiale reciclate, iar sistemul de încălzire al clădirii economisește cu 50% consumul de energie prin reutilizarea căldurii recuperate de la instalația frigorifică.

Și retailerul Penny Market a mizat pe un model de business prin care își construiește propriile platforme logistice, având în prezent centre de distribuție în Ștefăneștii de Jos, Turda și Nicolae Bălcescu (județul Bacău). În mod similar, Kaufland, liderul comerțului modern local, cu afaceri ce depășesc două miliarde de euro anual, a ales să dezvolte propriile depozite la Turda și Ploiești pentru deservirea rețelei naționale de magazine.

La polul opus, retailerul francez de articole sportive Decathlon, care a inaugurat anul trecut primul său centru logistic din România în localitatea Ștefăneștii de Jos din județul Ilfov, de unde aprovizionează însă magazine nu doar din România, ci și din Bulgaria și Grecia. Acesta a fost dezvoltat de către WDP, iar retailerul a semnat un contract de închiriere pe 30 de ani (cu prima dată de reziliere după 7 ani).

Lanțul de magazine Profi a preferat să închirieze spații logistice, având în prezent centre de distribuție în orașe precum Cluj, Timișoara, București, Ploiești și Roman.

Și retailerul PPT Prețuri pentru Tine a ales varianta închirierii unui spațiu logistic de 6.500 de metri pătrați în proiectul CTPark Bucharest West, situat la kilometrul 23 pe Autostrada București-Pitești. ”Centrul logistic aprovizionează 160 de magazine, majoritatea fiind situate în România, dar și câteva din Bulgaria”, spune Sorin Matei, group logistics director în cadrul PPT, care adaugă că din vara anului trecut toată activitatea de warehousing a fost externalizată către operatorul logistic Quehenberger Logistics. Strategia de dezvoltare a companiei include extinderea bazei logistice cu 700-1.000 de metri pătrați anual, iar Bucureștiul rămâne principala locație pe care compania vrea să se concentreze din perspectiva spațiilor de depozitare.

“Deși am externalizat logistica de depozit, am fost interesaţi să păstram activitatea în zona Bucureștiului. Motivele principale au fost dictate atât de costuri și de leadtime-ul din distribuţie, dar și de apropierea de Constanţa și Turcia pentru importuri. Am considerat că problema angajărilor în depozit, deși una destul de mare, nu va gasi o rezolvare bună într-un alt oraș”spune Sorin Matei, group logistics director, PPT Preţuri Pentru Tine

Dincolo de offline, și dezvoltarea comerțului online din ultimii ani și-a pus amprenta puternic asupra sectorului local de logistică, mai ales că piața locală de e-commerce este una dintre cele mai efervescente din Europa, înregistrând an de an creșteri spectaculoase de 30-40%, astfel că în 2018 ar urma să ajungă la 3,5-3,7 miliarde de euro, potrivit unor date furnizate anterior de GpeC. De altfel, eMAG, cel mai mare retailer online din România, a anunțat anul trecut că investește peste 60 de milioane de euro într-un depozit la ieșirea din București, ce va avea în primă fază 120.000 de metri pătrați. Pe lângă spațiul de depozitare, o parte din investiție este alocată pentru tehnologia de sortare automatizată și predare, iar în vârful de activitate, 200 de camioane cu marfă vor putea fi încărcate zilnic la depozit.

Între noile tehnologii și forța de muncă ieftină

Chiar dacă în economiile dezvoltate, concepte precum linii de producție sau sortare automatizate, echipamente de stocare și camioane autonome, livrările cu drone sau supply chain-ul autonom prin inteligență artificială sunt subiecte la ordinea zilei pe agenda logisticii, în România acestea par să facă parte, în multe cazuri, dintr-un scenariu îndepărtat, potrivit lui Laurențiu Duică de la Colliers International. ”Costurile scăzute cu forța de muncă fac ca eventuale investiții în astfel de tehnologii să nu fie (momentan) justificate”, spune reprezentantul Colliers International.