România a coborât pe locul 27 din 33 în Indexul e-mobilității realizat de Roland Berger, ajungând în treimea inferioară a clasamentului. Reducerea bruscă a subvențiilor guvernamentale, urmată de suspendarea temporară a acestora, a dus la o scădere semnificativă a vânzărilor de vehicule electrice (EV) în 2024 și în prima jumătate a anului 2025. În paralel, ritmul de extindere a infrastructurii de încărcare s-a redus ușor. Cu toate acestea, satisfacția utilizatorilor este în creștere, iar potențialul României pe termen lung în domeniul e-mobilității rămâne promițător.

Vânzările în scădere reflectă o dependență puternică de subvenții

Sectorul e-mobilității din România se confruntă cu o presiune tot mai mare. În contextul consolidării fiscale, guvernul a redus semnificativ valoarea eco-tichetelor oferite prin programul Rabla Plus, de la aproximativ 10.000 euro la circa 5.100 euro în 2024, iar în iunie 2025, programul a fost suspendat temporar. Drept urmare, vânzările de mașini electrice pe baterii (BEV) au scăzut cu o treime în 2024, iar cota de piață a EV-urilor a scăzut de la 13% la 11%, sub jumătate din media europeană. Tendința negativă a continuat și în 2025, cu un declin de peste 40% în înmatriculările BEV în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2024.

Dacia a rămas marca lider în segmentul EV, cu 3.263 de unități Spring vândute în 2024, dar a înregistrat o scădere de aproximativ 50%. Tesla a raportat un declin mai moderat, de circa 20%, cu 2.550 de unități vândute.

În același timp, piața auto generală a crescut cu 5% în 2024, ajungând la aproape 150.000 de autoturisme noi înmatriculate, ceea ce evidențiază sensibilitatea ridicată a segmentului EV la modificările de politică fiscală și subvenții.

La momentul redactării raportului, Rabla Plus nu fusese încă relansat, iar forma propusă includea un buget semnificativ redus și o valoare a eco-tichetului de doar aproximativ 3.700 euro, ceea ce subliniază vulnerabilitatea sectorului EV în fața incertitudinii politice și financiare.

Deși piața EV a suferit, infrastructura de încărcare din România a continuat să crească, ajungând la peste 4.500 de puncte de încărcare la finalul lui 2024, o creștere anuală de 33%. Ritmul este totuși mai lent decât în anul anterior. Această expansiune se datorează atât investițiilor private, cât și fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Un exemplu notabil este inaugurarea, în mai 2025, a celui mai mare hub de încărcare EV din țară, pe autostrada A1, cu 34 de puncte de încărcare rapidă, jumătate dintre acestea având o capacitate de 400 kW, special dedicate camioanelor electrice. Proiectul este cofinanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și face parte dintr-un plan mai amplu de instalare a 328 de stații rapide în România în 2025.

Totuși, obiectivul guvernamental de a ajunge la 22.400 de puncte de încărcare până în 2026 este departe de a fi atins: la sfârșitul lui 2024, doar 20% fuseseră realizate. Deși unele contracte importante au fost semnate, atingerea acestui prag necesită o accelerare semnificativă.

Potrivit celui mai recent sondaj privind infrastructura EV, utilizatorii din România continuă să se confrunte cu probleme legate de încărcare. Doar 40% folosesc încărcarea la domiciliu, una dintre cele mai mici rate din lume, iar 38% nu au deloc acces la un încărcător acasă. Astfel, presiunea asupra rețelei publice este semnificativă.

Chiar dacă rețeaua se extinde, 60% dintre respondenți spun că stațiile publice sunt insuficiente, iar aproape jumătate se plâng de timpii lungi de încărcare. Pe de altă parte, România se remarcă printr-o utilizare ridicată a încărcării rapide (DC), care a reprezentat 26% din kilometrii parcurși cu EV, printre cele mai mari procente la nivel global. În plus, 42% din punctele de încărcare publice din România sunt de tip DC, față de media europeană de doar 17%.

Peste 75% dintre utilizatorii chestionați ar cumpăra din nou un vehicul electric, dar acest procent este totuși printre cele mai mici din cele 33 de țări analizate. De asemenea, 37% dintre aceștia parcurg mai puțin de 10.000 km anual, mult sub media de 20% la nivel global. La decizia de cumpărare, costurile joacă rolul principal: 60% au menționat cheltuielile mai mici de utilizare și întreținere, 50% au fost motivați de protecția mediului, iar aproximativ 30% au apreciat autonomia și avantajele fiscale.

Perspective de dezvoltare

România se află într-un moment crucial al tranziției către mobilitatea electrică. Eforturile guvernului de reducere a deficitului bugetar, estimat la 7-8% în 2025, față de 8,6% în 2024, afectează direct sustenabilitatea programelor de subvenții. Cu toate acestea, infrastructura se dezvoltă în continuare prin investiții private și finanțări europene.

Un exemplu este investiția de 15 milioane euro a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare într-unul dintre cei mai importanți furnizori de stații de încărcare din România, ceea ce indică încredere în potențialul pieței locale.

Renunțarea treptată la serviciile gratuite de încărcare și trecerea la modele comerciale cu plată marchează maturizarea pieței și o orientare către sustenabilitate financiară. În plus, lansarea unor modele BEV mai accesibile , inclusiv de la mărci chineze, ar putea contrabalansa parțial scăderea subvențiilor și ar stimula concurența.

Pe măsură ce România încearcă să echilibreze responsabilitatea fiscală cu obiectivele de electrificare, viitorul pieței EV va depinde de ritmul de dezvoltare a infrastructurii, continuitatea și claritatea politicilor publice și capacitatea consumatorilor de a se adapta la noile opțiuni de mobilitate. În ciuda provocărilor actuale, extinderea rețelei de încărcare, intrarea de noi actori pe piață și electrificarea vehiculelor comerciale arată că tranziția este încă în curs.