Home Companii Black Sea Ports&Shipping Conference, un real succes

Black Sea Ports&Shipping Conference, un real succes

Black Sea Ports&Shipping Conference, un real succes

Între 25 și 27 mai, la Centrul Expoziţional din Constanţa a avut loc cea de-a cincea ediţie a conferinţei internaţionale Black Sea Ports&Shipping, cel mai mare eveniment din zona Mării Negre dedicat operatorilor portuari și de containere.

Organizat pentru prima dată în România, evenimentul a fost un real succes, reunind 30 de speakeri de calibru internaţional, peste 50 de expozanţi și mai mult de 400 de participanţi, specialiști din transport și logistică, reprezentanţi ai terminalelor maritime, companiilor de logistică, liniilor maritime, caselor de expediţii, terminalelor portuare și feroviare sau furnizorilor de echipamente pentru operaţiunile portuare. Gazda acestei ediţii a fost CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Subiectele cheie ale conferinţei Black Sea Ports&Shipping 2016:

  • Perspective economice pentru 2016 și pentru viitor în pieţele emergente din zona Mării Negre
  • Promovarea comerţului și cooperării economice în zona Mării Negre
  • Perspective asupra comerţului maritim și a traficului de containere
  • Evaluarea viabilităţii financiare a proiectelor de infrastructură în zona Mării Negre
  • Trenduri și dezvoltarea regiunii Mării Negre ca hub RO-RO
  • Adaptarea logisticii la creșterea economică din regiune
  • Dezvoltarea porturilor în zona Mării Negre
  • Maximizarea productivităţii terminalelor de containere
  • Crearea de legături în porturile de top de la Marea Neagră cu Europa, Asia, Orientul Mijlociu și Africa

Creștere economică în zona Mării Negre

Nemanja Zivanovic, Manager General Transagent, unul dintre cei mai mari operatori portuari din zona Balcanilor, prezenţi pe piaţă încă din 1963, vorbit în cadrul evenimentului despre creșterea economică în zona Mării Negre și modul în care transportatorii de mărfuri vrac și mărfuri generale se adaptează schimbărilor și răspund oportunităţilor. Cu sediul central în Rijeka, cel mai mare port din Croaţia și filiale în Ploče și Zagreb, dar și în Slovenia (Koper), Serbia (Belgrad) și Muntenegru, Transagent plănuiește să-și extindă activitatea și va deschide în viitorul apropiat și o filială în Portul Constaţa. Una dintre oportunităţile de dezvoltare identificate de Transagent, cu mai bine de patru ani în urmă, a fost deschiderea finanţărilor chineze pentru învestiţii în proiecte de infrastructură în Vestul Balcanilor şi zona de Sud-Est a Europei. „Am identificat un imens potenţial pentru noi ca forwarder care oferă servicii pentru astfel de proiecte și de patru ani activăm cu succes pe această piaţă.  Transagent a semnat un contract cu Shandong Hi Speed Group, companie chineză care construiește autostrada în Serbia pentru Coridorul XI. Noi ne ocupăm de transportul tuturor materialelor și echipamentelor pentru acest proiect. Constanţa este port partener pentru Transagent și ne concentrăm mai mult activitatea aici când vine vorba de mărfurile vrac și mărfuri grele. Constanţa are facilităţimai mari și oferă legături de transport mai sigure pentru încărcăturile grele cu care ne ocupăm în acest moment”.

Conectând Marea Nordului de Marea Neagră

Johan de Bot, director general și proprietar al Traba Logistics a susţinut o prezentare care a pus în discuţie dezvoltarea transportului intermodal în România, situaţia actuală, provocările, dar și perspectivele acestui sector. Acţionând în urmă cu 10 ani ca director al celor mai mari terminale de navigaţie fluvială în Germania și Olanda, navigator cu experienţă și proprietar al TrabaLogistics, companie care oferă servicii logistice și de transport ce conectează Marea Nordului de Marea Neagră, primul contact cu România al lui Johan de Bot a fost în 2010, când a fost însărcinat de câţiva investitori olandezi să investigheze posibilitatea construirii de terminale intermodale de-a lungul Dunării, pentru a asigura infrastructura necesară pentru a conecta estul Europei de partea de nord a continentului. „Deşi excelent amplasate de-a lungul Dunării, porturile românești suferă din cauza stării proaste a infrastructurii rutiere și a lipsei de conexiuni feroviare. Echipamentele de manipulare sunt învechite, multe obstacole pe căile navigabile, adâncimea minimă de navigaţie de 2,5 metri este o adevărată problemă în dezvoltarea sistemului de transport. De asemenea, birocraţia este excesivă și ai nevoie de multe cunoștinţe pentru a face lucrurile să meargă. Doresc să subliniez că o altă mare problemă este costul ridicat al utilizării canalelor și porturilor, uneori de 10 ori mai mare comparativ cu restul porturilor. România și noi ca și companii trebuie să identificăm modalităţi pentru a fi competitivi cu porturile din vest în aceste condiţii”, a punctat Johan de Bot . Pe lângă provocări, proprietarul Traba Logistics a văzut și potenţialul României pentru businessul de transport și a decis să deschidă Traba România, companie ce operează servicii de transport în terminalele intermodale de navigaţie internă. Compania urmărește să dezvolte transportul în Marea Nordului și Marea Neagră utilizând căile interne navigabile, calea ferată și transportul rutier. Transportul containerelor pe Dunăre pe barje este o parte a soluţiei oferite. „Avem nevoie de o soluţie trimodală pentru a conecta Europa de Vest și Europa de Est, iar transportul cu barje pe Dunăre va fi în viitor o componentă importantă a supply chainului pentru containerele deep-sea și containerele de 40’ și 45’. Dar nu este suficient să organizăm doar segmentul de barje, trebuie să organizăm întreg sistemul în Est și Vest. Avem nevoie de parteneri de încredere în zona de est și zona de vest pentru a organiza tot supply chain-ul și este nevoie de capital și finanţări pentru a realiza această reţea trimodală”, a concluzionat directorul TrabaLogistics.

«Barjele sunt cea mai bună soluţie pentru segmentul VienaBudapesta-Constanţa. În condiţii optime, timpul de tranzit va fi pentru RotterdamViena 2 zile, RotterdamBudapesta 3 zile, Rotterdam-Belgrad  5 zile, Rotterdam-Sofia 7 zile, RotterdamBucurești 7 zile și Rotterdam-Constanţa 7 zile, iar preţurile vor fi competitive pentru transportul containerelor de 40’  și 45’.» – Johan de Bot, director general și proprietar al TrabaLogistics

„Ceea ce este interesant de remarcat în ceea ce privește evoluţiapieţei în România este că deși a fost o criză economică globală și instabilitate politică în ţările învecinatevolumele locale, importurile și exporturile manipulate prin terminalul nostru au continuat să crească. Nu este o creștere spectaculoasă cu două cifrei, dar este totuși o creștere și estimăm că acest trend se va menţine în continuare. Există potenţial pentru România să crească, să genereze volume de marfă mai mari” – Raluca Daraban, Director Comercial DP World Romania, unul dintre cei mai mari operatori de containere de la Marea Neagră.

Portul Livorno –  bune practici de intermodalitate

Portul Livorno, amplasat în partea de Vest a Mediteranei , este conectat cu peste 300 de porturi din întreaga lume și foarte activ în zona nord africană, în special Maroc și Tunisia. Portul Livorno este un exemplu de cum o legătură feroviară greoaie sau inexistentă poate afecta dezvoltarea unui port. Francesco Ghio, director al Departamentului de Cercetare al Portului Livorno din Italia a vorbit în cadrul Black SeaPorts&Shipping Conference despre proiectele autorităţilor portuare din Livorno de a crea o legătură feroviară cu reţeauanaţională de cale ferată, asigurând astfel o conexiune mai rapidă cu nordul Italiei și centrul Europei. „Distanţa dintre portul maritim și portul fluvial în Livorno este de doar 5 km, dar pentru că nu avem o legătură feroviară bună, cele două funcţionează ca entitiăţi diferite, ceea ce ne afectează capacitatea de transport a containerelor. Portul Livorno face partedin coridorul Scandinav-Mediteranean. Acest coridor este foarte important nu doar pentru că ne permite să fim conectaţi cu Nordul Europei, dar și cu restul Mediteranei. Primul pas pe care l-am făcut pentru a ne asigura că avem o capacitate intermodală bună a fost să semnăm contracte cu două dintre cele mai mari centre intermodale din Italia: Bologna și Padova și astfel am putut folosi facilităţile lor intermodale pentru a putea ajunge la pieţele noastre din nordul Italiei, Sudul și Centrul Europei. În prezent trenurile de la terminalul de containere trebuie să oprească la o staţie feroviară intermediară înainte ca trenurile să fie rutate pe reţeaua feroviară naţională. Este o pierdere de timp, bani pentru operatori și nu este un bun exemplu de intermodalitate și eficienţă. Am luat hotărârea să investim pentru a construi propria linie care să lege trenurile cu reţeauanaţională și cu Freight Village, ceea ce ne va permite să accesăm noi pieţe. Estimăm că traficul feroviar va avea o creștere anuală de 2,5%. Proiectul face parte dintr-un cadru de lucru mai larg, care ne va permite să fim mai eficienţi, să reducem timpul de tranzit și costurile“, a explicat Francesco Ghio.

Drumul Mătăsii – nevoia dezvoltării unui coridor de transport între Europa și Asia

„Suntem printre puţinii care încă mai cred că România ar putea juca un rol important în atragerea mărfurilor care vin din Orientul Îndepărtat și tranzitează Marea Caspică și Marea Neagră. Acesta este un proiect care s-a născut din dorinţa de a aduce aproape sectorul privat și autorităţile din România și companiile care generează trafic de mărfuri de-a lungul Drumului Mătăsii. Am început să lucrăm îndeaproape cu reprezentanţii diplomatici ai ţărilor din Orientul Îndepărtat și am ajuns la concluzia că există o nevoie de a dezvolta un coridor de transport între România și China, ce conectează Marea Neagră și Marea Caspică și cu tranzit prin Georgia, Azerbaijan, Kazakhstan, Uzbekistan, Turkmenistan. Avem deja un parteneriat cu TRACECA, am semnat o înţelegere cu Asociaţia de Transport și Logistică din Georgia și avem acces la jucătorii din sectorul de transport și logistică din Georgia și suntem în discuţii pentru a semna înţelegeri cu reprezentanţii instituţionali din Azerbaijan, Kazakhstan, Uzbekistan, Turkmenistan și China”, a declarat Andreea Nistor, vice-președinte al SilkRoad Association, precizând că deja s-au făcut pași importanţi și concreţi în identificarea partenerilor serioși în ţări precum Georgia, Azerbaijan sau Kazakhstan, în încercarea de a simplifica procedurile și de a le oferi companiilor informaţii clare despre reguli și reglementări, în identificarea piedicilor și găsirea de soluţii pentru a crește transportul de mărfuri pe aceste rute.