Home Logistics Curierat și e-commerce Schimbare de legislație în 2026: presiune mai mare pe recrutarea de muncitori străini în logistică și industria auto

Schimbare de legislație în 2026: presiune mai mare pe recrutarea de muncitori străini în logistică și industria auto

Schimbare de legislație în 2026: presiune mai mare pe recrutarea de muncitori străini în logistică și industria auto

Piața muncii din România intră într-o nouă etapă când vine vorba de angajarea lucrătorilor non-UE, iar accesul nu mai este la fel de simplu ca în anii anteriori. Noile reglementări pregătite pentru 2026 vin pe fondul unor dezechilibre acumulate în ultimul deceniu, în special în industriile care au absorbit volume mari de personal necalificat, precum logistica și industria automotive.

“Noua Ordonanță de Urgență schimbă profund regulile jocului în HR. Nu mai vorbim despre dosare și avize, vorbim despre conformare continuă, licențiere, responsabilitate financiară și filtru instituțional real,” a explicat Melania Pop, Managing Partner International Work Finder în cadrul prezentării susținute pe scena evenimentului internațional AUTOMOTIVE&INDUSTRY TOMORROW SUMMIT 2026.

Însă, aceste schimbări nu trebuie privite ca un blocaj al pieței, ci ca o repoziționare a întregului sistem. „Noua ordonanță nu își dorește să blocheze piața, deși așa pare la prima vedere. Își dorește doar să o facă mai sigură și mai controlabilă. Va fi greu, vor fi schimbări care ne vor afecta, însă este foarte important să luăm decizii asumate și să ținem cont de toate schimbările care apar,” a punctat Melania Pop.

De la soluție rapidă la dependență structurală

În ultimii ani, recrutarea de muncitori non-UE, în special din Asia a devenit vitală pentru funcționarea unor sectoare întregi, cum ar fi producția, curieratul sau depozitele logistice.

Potrivit analizei International Work Finder, 148.272 de cetățeni străini aveau drept de ședere temporară validă în România în 2025.

Cei mai mulți provin din: Nepal (peste 52.000); Sri Lanka (aproximativ 24.600) și India (peste 12.800) În același timp, au existat și 2.510 permise anulate sau respinse, ceea ce indică deja un nivel de control în creștere.

Raportat la cerere, diferența dintre intenție și realitate este semnificativă. În 2025 s-au depus 145.102 cereri pentru avize de muncă, însă doar 118.071 au fost aprobate, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 81% . Această discrepanță devine esențială în contextul noilor reglementări, unde filtrarea va fi și mai strictă.

„În urmă cu 8 ani, nevoia venea din lipsa personalului puțin calificat spre mediu, pe muncă repetitivă, unde românii nu mai erau interesați de ofertele existente. Între timp, am trecut și către posturile care cer oameni calificați, pentru că nu mai avem școli de meserii și pentru că tinerii nu își mai doresc să lucreze în fabrică. Practic, investiția în formare se pierde foarte repede, pentru că oamenii pleacă.”

Datele oficiale arată că printre cele mai frecvente poziții ocupate de muncitori non-UE se numără: manipulant marfă (peste 12.600 de avize), curier (peste 10.600) și muncitori necalificați în construcții și producție (mii de poziții anual).

„Muncile necalificate pot fi învățate relativ rapid, iar cu o inducție corectă, în două-trei săptămâni oamenii pot intra în productivitate. De aceea, logistica și automotive au absorbit cea mai mare parte a acestor muncitori în ultimii ani.” Costul acestei flexibilități este dependența de un sistem de recrutare care, în prezent, devine mult mai strict reglementat.

România pierde din atractivitate

Un alt fenomen important, subliniat de Melania Pop, este scăderea interesului muncitorilor asiatici pentru România. Dacă în trecut era percepută ca o oportunitate majoră, situația s-a schimbat odată cu deschiderea altor piețe europene.

„Cel mai important moment a fost când ne-am dat seama că noi, ca țară, nu mai suntem atât de atractivi. Dacă înainte eram un fel de vis pentru asiatici, acum Europa a devenit concurența noastră directă. Mergem constant în alte țări să recrutăm și vedem această schimbare în deciziile lor.”

Această pierdere de atractivitate pune presiune suplimentară pe companiile din logistică și producție, care trebuie să concureze nu doar local, ci și la nivel european pentru aceeași resursă umană. În plus, odată cu noul cadru legislativ, recrutarea muncitorilor non-UE devine mai complexă și mai costisitoare

Ce schimbă concret legislația?

Noul cadru legislativ schimbă fundamental mecanismul de recrutare pentru muncitorii non-UE, accentul fiind pus pe un sistem digital integrat.  Platforma națională WorkinRomania.gov.ro va deveni punctul central al întregului proces, unde angajatorii vor fi înregistrați și verificați constant.

Principalele schimbări legislative sunt:

  • Angajatorii care încadrează străini se înregistrează în platformă (Art. 4) și sunt verificați inclusiv ulterior (Art. 9).
  • Pentru anumite angajări (trimiteri la art. 272 din OUG 194/2002), angajatorul trebuie să contracteze o agenție autorizată (Art. 10).
  • Agențiile intră într-un regim de autorizare ANOFM (Art. 11–17), cu depozit/garanție (Art. 13) și mecanisme de executare (Art. 14).
  • Apar praguri operaționale (ex. suspendare cont angajator dacă >20% pierd dreptul de ședere în 6 luni – Art. 8; suspendare autorizație agenție în ipoteze de performanță/compliance – Art. 18).
  • Noutate în Codul muncii: CIM și în limba statului de origine sau limbă de circulație cunoscută; sancțiune 6.000 lei/contract doar în română (Art. 35).

„Nu se mai dorește recrutarea în masă fără control. Se dorește să știm cine intră în țară, de ce intră, pentru ce tip de muncă și cine își asumă responsabilitatea. Au fost situații în care oamenii nu au mai fost angajați după ce au ajuns sau oferta nu a fost respectată, iar aceste lucruri au dus la decizia de a reglementa mult mai strict piața,” a explicat Melania Pop pe scena AUTOMOTIVE&INDUSTRY TOMORROW SUMMIT 2026.

Pe lângă reglementare, apare și o schimbare de mentalitate, noua legislație urmărind să schimbe modul în care companiile fac recrutarea. Accentul este pus de acum pe calitate și nu pe volum, iar noile cerințe legale impun verificări mai stricte și responsabilitate directă asupra angajatorilor și agențiilor.

„Diferența dintre un proiect de succes și unul care eșuează este modul în care recrutezi. Dacă îi iei doar pentru că sunt ieftini, costul real devine mult mai mare. Trebuie să te asiguri că sunt potriviți pentru industria respectivă și că pot să se adapteze,” a adăugat Managing Partner-ul International Work Finder.