Graţie miliardelor de dolari pe care China îi învestește în dezvoltarea căilor de transport marfă, această ţară asiatică este pe punctul de a deveni cea mai mare putere economică din lume. De aceea, nu este de mirare că una dintre investiţiile de top ale Chinei constă într-un sistem de căi ferate, cu rolul de conecta Asia de Europa… un veritabil „Drum al Mătăsii”

Viteză mare și costuri reduse

Trenurile folosite pe direcţia China-Europa, deși realizează o călătorie în 15-25 de zile (mult mai mult comparativ cu un avion), sunt o formă de transport mai ieftină și ecologică. Conform datelor dintr-un raport întocmit de către departamentul economic al ING, ce a utilizat atât date empirice, cât și interviuri cu oameni cheie din industrie, unele aeroporturi din Europa, ca de exemplu Schiphol, Frankfurt sau Luik ar putea să piardă o parte din fluxul de marfă ca urmare a noului Drum al Mătăsii (n.red. New Silk Road). Totodată, deoarece timpul de tranzit este mai mic comparativ cu alternative pe cale maritimă, acesta este transportul preferat pentru multe tipuri de bunuri. Transportul feroviar este calea de mijloc, situată între transportul aerian și cel maritim, alternativa “câștigătoare” din punct de vedere al vitezei și preţului de transport.

Eficienţă pe toate planurile

Operaţională din 2011, reţeaua feroviară de pe Noul Drum al Mătăsii a crescut în eficienţă, numărul de trenuri folosite pentru transportul de marfă ajungând rapid la valori mari, în ultimii ani. Datele prezentate in raportul ING arată că în fiecare săptămână din 2017 au plecat din și au sosit în terminalul Duisburg din Germania peste 50 de trenuri, legate de cel puţin 10 orașe din China. Drumul Mătăsii are trei sectoare principale: nordic, central și sudic. Indiferent de direcţia urmată, toate cele trei trasee conectează estul Asiei cu vestul Europei. Calea ferată trece prin orașe precum Beijing, Xian, Hong Kong, Guangzhou (toate din China), Łódź (Polonia), Viena (Austria), Budapesta (Ungaria), Hamburg (Germania) și altele. De asemenea, una dintre rute trece și prin orașul cazac Khorgos, care a devenit un punct central pentru transferal containerelor de marfă.

Din datele disponibile, transportul de marfă între China și Europa a ajuns la 200.000 TEU în 2017, iar estimările arată o dublare a acestei valori în următoarea perioadă. În condiţiile în care un tren poate transporta aproximativ 84 TEU, ne putem imagina numărul de trenuri care au plecat din și s-au întors în China doar în 2017.

Cea mai bună alegere?

Cunoscând avantajele fiecărei forme de transport, exportatorul sau importatorul are obligaţia să facă cea mai bună alegere pentru ca marfa să ajungă cât mai repede la destinaţie, cu cele mai mici costuri și cu un impact cât mai mic asupra mediului. Viteza, costurile și emisiile de CO2 sunt vitale în alegerea celei mai bune variante pentru transport. De exemplu, transportul aerian câștigă la capitolul viteză, dar pierde și la preţ și la emisiile de CO2. Transportul maritime pierde la capitol timp, dar câștigă la preţ și emisii de CO2 (per container). Trenul se situează undeva la mijloc, preluând tot ce e mai bun din celelalte moduri de transport și adaptându-le la infrastructura feroviară și… locomotive. Alegerea celui mai bun mod de transport sau combinaţie de moduri de transport nu este întotdeauna evidentă. În unele cazuri este recomandat să folosească căile disponibile în zonă, pentru a reduce costurile și a elimina nevoia pentru transbordare.

De exemplu, dacă o regiune nu are acces la maresau ocean, dar dispune de căi ferate, este mult mai probabil că marfa va fi transportată cu trenul, pentru a reduce costurile de transport suplimentar până la ocean. Dacă luăm în calculși faptul că timpul de tranzi în cazul transportului maritime este mai mare, trenul câștigă și mai mult teren. Totodată, valoarea per kilogram transportat face ca avionul să fie de patru până la șase ori mai scump decât trenul, conform raportului ING. De exemplu, preţul de transport pentru un kilogram de marfă transportat dintr-un aeroport european până în Chengdu (China) este de șase ori mai mare comparativ cu transportul feroviar pe Drumul Mătăsii. Transportul aerian rămâne prima opţiune atunci când viteza este cel mai important factor, iar acest aspect contează în câteva situaţii: produse cu o valoare mare per kilogram; produse care se schimbă în funcţie de modă sau care sunt sezoniere; marfa care este vitală pentru proiecte cu termene limită; produse perisabile; produse pentru care clientul plătește mai mult pentru a primi marfa mai repede.

CO2 rămâne o problemă, dar nu pentru mult timp…

În sistemul intermodal de transport, preţul și viteza contează cel mai mult. Totodată, transportatorii doresc reducerea emisiilor de CO2, aspect care nu este luat mereu în considerare. Există și în acest caz  alternative transportului feroviar, unde o locomotive emite 2,8 tone de CO2. Aceste valori sunt mult mai mici comparativ cu transportul aerian (54 de tone), însă, în cazul vapoarelor, care transport câteva mii de TEU de marfă (faţă de 84 cât suportă trenurile pe ruta China-Europa), poluarea per număr de containere este cea mai mică. Totodată, în cazul transporturilor maritime din China, trebuie luat în considerare și transportul rutier în hinterland pe distanţe lungi,cel puţin în cazul rutei Shanghai  – Chengdu (acesta fiind un ora din interiorul ţării, iar Shanghai fiind oraș-port). Distanţa până la port, de circa 2.000 kilometri și durata de aproximativ 5 zile, face ca ruta maritimă să nu fie mai bună decât varianta feroviară, din punct de vedere al emisiilor și costurilor de transport.

Cele mai mari volume rămân pe vapor

Oricât de performantă ar fi calea ferată, este indiscutabil că cea mai multă marfă între China și Europa va fi transportată tot cu vaporul. Numărul de containere pentru un singur vapor cu capacitatea de 20.000 TEU va putea fi egalat de 238-240 de trenuri. Transportul maritim rămâne cel mai eficient, mai ales pentru petrol, materiale de construcţii, cereale și altele similare.

La fel de interesante sunt și cifrele oferite de transportatori, care demonstrează încă o data statutul de superputere economică a Chinei. În anul 2016, conform datelor prezentate în raportul ING, China a exportat bunuri în valoare de 345 miliarde EUR, iar ţările europene s-au limitat la 117 miliarde EUR în bunuri exportate către China.

Cele mai bune produse pentru Drumul Mătăsii

Produsele de larg-consum și cele semifabricate rămân cele mai potrivite pentru calea ferată China-Europa. Vorbim despre electronice, haine, jucării, mobilă și încălţăminte care se îndreaptă spre Europa, iar din sens opus sunt transportate mașinării, piese auto, medicamente, cosmetice și lapte praf. Pe ruta nordică nu pot fi transportate produse din carne și brânzeturi, din cauza embargoului Europa-Rusia. Drumul Mătăsii feroviar este în construcţie, cu lucrări de extindere, iar autorităţile sunt convinse că una dintre probleme este cea a punctelor de trecere a frontierelor, acolo unde birocraţia poate întârzia considerabil transportul de marfă (de exemplu: Polonia- Belarus, unde se schimbă și ecartamentul). Luând toţi factorii în considerare, Drumul Mătăsii pe cale feroviară este o reţea complexă și profitabilă, care are potenţial pentru dezvoltare, oferind alternative pentru un număr mare de transportatori care vor să evite costurile ridicate și timpul lung de așteptare, concluzionează raportul departamentului economic al ING.