Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și instrumentul de asistență pentru preaderare au impulsionat dezvoltarea economiilor periferice în Europa. La nivel global dezinflația își încetinește ritmul, iar distanța joacă un rol tot mai important în schimburile comerciale între țări, lanțurile comerciale devenind tot mai scurte. Acestea sunt concluziile celei mai recente analize Global Economy Watch (GEW) realizată de PwC.

”În timp ce alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est au creșteri însemnate, economia României este marcată de o creștere mai lentă decât se anticipa, după ani în care a avut cel mai bun ritm din regiune.

Totodată, țara noastră se află în procedură de deficit bugetar excesiv, fiind foarte probabilă și o depășire a țintei stabilite pentru acest an, iar inflația rămâne ridicată.

Încetinirea economiei este atribuită atât contextului intern, cu multiple runde de alegeri, care conduc la cheltuieli guvernamentale mai mari, dar și contextului extern.

Pentru o creștere economică sustenabilă, este nevoie de un cadru mai atractiv pentru investiții și continuarea implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în 2026”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Economiile europene periferice vor impulsiona creșterea în acest an

În mai, Comisia Europeană a îmbunătățit previziunile privind creșterea economică a UE în 2024 la 1%, ușor peste proiecția PwC de 0,8%. Blocul a înregistrat o creștere de 0,3% în al doilea trimestru, egalând creșterea înregistrată în primul trimestru.

Anul acesta, cea mai mare parte a creșterii economice de pe continent va proveni de la economiile periferice. De exemplu, Albania, Polonia și Cipru ar urma să înregistreze o creștere de 3,5%, 3,4% și, respectiv, 3,0%, comparativ cu o creștere de mai puțin de 1,5% prevăzută pentru Franța și Germania.

Într-o anumită măsură, acest lucru reprezintă un succes politic. UE a utilizat Fondul de redresare și reziliență și Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru a stimula creșterea economică în schimbul reformelor structurale, principalii beneficiari fiind țările de la periferie.

De exemplu, până în 2026, Grecia și Croația vor beneficia de investiții prin Fondul de redresare cu sume echivalente cu 16 % și, respectiv, 13 % din PIB.

Ritmul dezinflației globale încetinește

Inflația globală în economiile membre ale OCDE a scăzut de la un vârf de 10,7% în octombrie 2022 la aproximativ 5,6% în iunie 2024. Cu toate acestea, inflația la nivelul serviciilor rămâne ridicată. Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ultima etapă a dezinflației va fi probabil cea mai greu de realizat, după ce avantajele rapide (efectele de bază, scăderea prețurilor la energie, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare) au trecut. Pentru majoritatea economiilor, cum ar fi Regatul Unit și zona euro, ciclul de reducere a dobânzilor a început deja.

Marile economii își reduc distanța față de partenerii comerciali

Pentru marile economii europene si SUA, distanța ponderată în funcție de schimburile comerciale față de principalii lor parteneri comerciali este în scădere. Astfel, distanța medie dintre Franța și Italia și principalii parteneri de export au înregistrat scăderi de -5% și, respectiv, -4% în 2023, față de anul precedent.

Între SUA și principalii săi parteneri de import, distanța a fost mai mică cu aproximativ 3%, cea mai mare scădere anuală din ultimii 20 de ani. Situația este similară și pentru Regatul Unit.

Motivul principal este că cele mai mari economii ale lumii și-au redus semnificativ expunerea față de Rusia de la invazia Ucrainei. De asemenea, SUA și Regatul Unit și-au redus în 2023 schimburile comerciale cu China, cu -19% și, respectiv, -3% în termeni reali, față de 2019.

Importurile din țări mai apropiate sunt în creștere. De exemplu, în 2023, Italia, Franța și Germania au crescut proporția importurilor din interiorul UE cu 11%, 8% și, respectiv, 7%.

Stimulentele guvernamentale accelerează, de asemenea, agenda reshoring, nearshoring sau friendshoring, în special în sectoarele economiei considerate strategice sau sensibile. Aceasta se referă fie la întoarcerea operațiunilor în țara de origine, fie la alinierea treptată a lanțurilor de aprovizionare la țări care sunt mai apropiate din punct de vedere geografic sau din punct de vedere al sistemelor lor economice, politice și instituționale.