Transportul rutier este modalitatea cea mai flexibilă de expediere a mărfurilor și, adesea, cea mai rapidă și cea mai ieftină. Din acest motiv, trei sferturi din mărfurile transportate în UE iau în continuare calea șoselelor, arată un raport de audit publicat ieri, 27 martie, de Curtea de Conturi Europeană. 

Eforturile de a transfera în afara rețelei rutiere transportul de mărfuri nu au reușit să elimine obstacolele de la nivel de reglementare și de infrastructură care penalizează alte moduri de transport. Un transfer dinspre rutier și o intensificare a utilizării altor moduri de transport, cum ar fi cel feroviar sau pe căile navigabile interioare, pot juca un rol esențial în „înverzirea” transportului de marfă, mai scrie sursa citată. Pentru a obține această schimbare, UE a pus la dispoziție, între 2014 și 2020, o finanțare de peste 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care sprijineau intermodalitatea. Însă auditorii au constatat că nu exista o strategie specifică la nivelul Uniunii privind transportul intermodal de marfă şi că intermodalitatea face mai degrabă parte din strategii mai ample privind „înverzirea” transportului de mărfuri, care prevăd ținte cantitative specifice pentru utilizarea sporită a căilor ferate și a căilor navigabile interioare. Şi cum aceste obiective nu sunt obligatorii, statele membre stabilindu-le individual, ele nu sunt neapărat comparabile și aliniate la obiectivele UE.

„Este astfel imposibil să se evalueze dacă eforturile naționale concertate sunt suficiente pentru a atinge obiectivele de ansamblu ale UE privind transferul modal. În orice caz, țintele stabilite de UE pentru 2030 și 2050 (vizând, în cele din urmă, dublarea traficului feroviar și intensificarea utilizării căilor navigabile interioare cu 50 %) sunt pur și simplu nerealiste” , potrivit auditorilor.

Legislaţia trebuie schimbată

Auditorii susțin, de asemenea, că unele norme de la nivelul UE inhibă atractivitatea transportului intermodal. Versiunea actuală a Directivei privind transporturile combinate este depășită (aceasta datează din 1992) și ineficace. De exemplu, în loc de un flux de lucru digitalizat, există o cerință privind prezentarea unui document pe hârtie ștampilat de autoritățile feroviare sau portuare pe parcursul traseului. Mai multe încercări ale Comisiei Europene de a revizui directiva nu au reușit să obțină acordul statelor membre.

„Decarbonizarea transporturilor se află în centrul obiectivului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel cum se prevede în Pactul verde european”, a declarat Annemie Turtelboom, membra Curții care a condus acest audit. „Deși intermodalitatea constituie un instrument esențial în cadrul acestor eforturi, transportul de mărfuri în UE nu se află pe drumul cel bun.”

Infrastructura nu este suficient dezvoltată

Totodată, auditorii atrag atenția asupra întârzierilor înregistrate de țările UE în asigurarea conformității infrastructurii cu cerințele tehnice specificate în legislația UE. De exemplu, utilizarea de trenuri mai lungi, cu o lungime de 740 de metri conform standardului european, ar fi una dintre îmbunătățirile cu cel mai ridicat raport cost-eficacitate în efortul de a concura cu transportul rutier. Or, în prezent, trenuri de acest tip pot fi operate doar pe jumătate din coridoarele rețelei centrale transeuropene de transport (TEN-T).

Curtea de Conturi a UE recomandă Comisiei:

(1) să stabilească ținte privind ponderea modală de-a lungul coridoarelor rețelei centrale și să raporteze cu privire la acestea;
(2) să pregătească modificări la nivel de reglementare pentru a îmbunătăți competitivitatea transportului intermodal;
(3) să pună bazele unei evaluări coordonate de către statele membre a nevoilor în materie de terminale intermodale;
(4) să evalueze potențialul de transfer modal în cadrul analizelor cost-beneficiu pentru proiectele finanțate de UE.

UIRR îi dă dreptate Curţii de Conturi

Uniunea Internaţională pentru Transport Combinat a luat poziţie şi este de acord cu observațiile studiului CCE, inclusiv cu cele privind capacitățile tehnice și limitările de capacitate ale infrastructurii feroviare, precum și cu privire la deficiențele de alocare a capacității feroviare.

Contrar concluziei CCE, studiul pregătit de d-fine GmbH în decembrie 2022 pentru campania CT4EU, intitulat Roadmap to Zero-Carbon Combined Transport 20502, a constatat că dublarea cotei de piață a transportului feroviar de marfă poate fi realizată până în 2050. Condițiile sunt legate de investiții anuale în infrastructura feroviară în valoare de 16,5 miliarde de euro, investiții anuale de 1,5 miliarde de euro în active intermodale și modificări ale reglementărilor UE în ceea ce privește Regulamentul TEN-T, Directiva privind impozitarea energiei, Directiva privind transportul combinat, precum și crearea de noi norme privind gestionarea capacității feroviare.