Comisia Europeană a prezentat un plan major de redresare a economiei europene. Ursula Von der Leyen a propus mobilizarea a minim 750 miliarde euro pentru reconstrucția economică după criza coronavirus. O mică parte din această sumă ar fi bani lichizi, cea mai mare parte fiind reprezentată de garanții, realocări, și, în premieră, datorii. Bugetul ar urma să fie suplimentat de alte 1.000 miliarde euro.

“Comisia Europeană propune să se exploateze întregul potențial al bugetului UE. Instrumentul Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde EUR, precum și majorările bine țintite ale bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 vor aduce capacitatea financiară totală a bugetului UE la 1.850 de miliarde EUR” se arată în comunicatul oficial al CE.

Instrumentul Next Generation EU va colecta fonduri prin ridicarea temporară a plafonului care se aplică resurselor proprii la 2,0 % din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își utilizeze ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare. Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.

Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde EUR deja în 2020.

Prin acest plan, Comisia Europeană urmărește o redresare sustenabilă și prosperă, care să accelereze dubla tranziție către o societate digitală și verde. Astfel, fondurile alocate în cadrul instrumentului Next Generation EU ar urma să fie investite în trei piloni:

• Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme
• Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private
• Lecții învățate în urma crizei

Practic, sumele colectate în cadrul  Next Generation EU sunt direcționate către:

• renovarea ale clădirilor și infrastructurilor și o economie mai circulară
• proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile, în special bazate pe energia eoliană și solară, și lansarea unei economii curate, pe bază de hidrogen
• transporturi și logistică mai puțin poluante, inclusiv instalarea unui milion de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice și stimularea mobilității feroviare și a mobilității curate
• consolidarea Fondului pentru o tranziție justă care să sprijine recalificarea, ajutând întreprinderile să creeze noi oportunități economice
• investiții într-o conectivitate mai mare și de calitate mai bună, în special în instalarea rețelelor 5G
• construirea unei economii reale a datelor, ca motor al inovării și al creării de locuri de muncă
• creșterea rezilienței cibernetice
• educație digitală
• sprijin pentru fermieri
• investiții în sănătate: producție de medicamente esențiale, constituirea de rezerve strategice
• Un supliment la fondurile de coeziune disponibil tuturor sectoarelor afectate
• Sprijin pentru sectoarele economice strategice, inclusiv pentru relocarea în UE a companiilor din aceste domenii (medicamente, echipamente medicale, manufacturi strategice), inteligența artificială, în securitatea cibernetică, în calculul de înaltă performanță și în serviciile de cloud
• Sprijin pentru lucrătorii și firmele afectate de criză

Cât ar putea primi România din planul de 750 miliarde euro?

Conform unui document consultat de agenția DPA, citată de Agerpres, România se situează printre statele care ar putea beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare. Astfel, Comisia Europeană ar urma să aloce pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi. Sume mai mari ar urma să primească Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro). De asemenea, potrivit documentului DPA, România ar putea primi și  credite cu dobândă redusă de 11,58 de miliarde de euro.

Propunerea prezentată de Comisia Europeană are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, însă opiniile sunt împărțite.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au prezentat planul unui fond de redresare de 500 de miliarde de euro finanțat prin datorii comune. O astfel de soluție solidară ar fi și în interesul Germaniei, a argumentat Angela Merkel.

În același timp, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia se opun acestei propuneri și și-ar dori ca fondurile de reconstrucție post-coronavirus să nu fie alcătuite din subvenții, ci din credite, o variantă căreia Italia se opune vehement, datoria sa externă fiind deja ridicată.