Home Logistics Ambalare Lecţia de economie circulară. Ce note obţin ţările europene?

Lecţia de economie circulară. Ce note obţin ţările europene?

Lecţia de economie circulară. Ce note obţin ţările europene?

Tranziţia către economia circulară reprezintă pentru ţările lumii o oportunitate de a transforma economia şi de a o face mai durabilă, de a conserva resursele lumii, de a crea locuri de muncă locale, de a minimiza impactul asupra mediului şi a genera avantaje concurenţiale într-o lume care se schimbă rapid.

Comisia Europeană încurajează trecerea la economia circulară şi chiar a prezentat un cadru de monitorizare compus dintr-un set de indicatori esenţiali şi semnificativi, care captează elementele principale ale economiei circulare. Într-o economie circulară, produsele sunt făcute să reziste cât mai mult cu putinţă, iar atunci când nu mai pot fi folosite sunt reciclate şi materialele reutilizate. Ca atare, indicatorii iau în calcul fiecare etapă a consumului şi post consum. Aceştia includ cât de multe deşeuri şi risipă alimentară se produc într-o ţară, ce proporţie din acele deşeuri se reciclează şi cât din materialele reciclate sunt practic refolosite.

Indicatorii mai analizează şi volumul de materiale reciclate tranzacţionat, câte patente legate de economia circulară au fost depuse şi câte locuri de muncă au fost create în sectoarele economiei circulare. O privire mai atentă la progresele pe care ţările europene le fac în direcţia îndeplinirii obiectivelor Uniunii Europene şi a transformării economiilor și a reutilizării și reciclării resurselor arată lideri surprinzători şi codaşi.

Un clasament al economiilor circulare, realizat de către Politico, o organizaţie de ştiri în domeniul politic şi legislativ cu sediul în Washington, plasează Polonia şi Cehia pe locuri fruntaşe, în timp de ţările nordice se par că rămân în urmă.

Ţările Nordice – “verzi”, dar nu circulare

Politico a analizat date pentru şapte dintre indicatorii metrici ai CE şi a realizat un clasament al celor 28 de ţări membre UE. Germania, Marea Britanie şi Franţa sunt liderii acestui top al economiilor circulare, cu sisteme de reciclare foarte bine organizate şi un nivel ridicat de inovaţie în sectoarele economiei circulare.

Ţările mai mari tind să aibă scoruri mai mari datorită faptului că au economii mai dezvotate cu mai multe investiţii private şi patente. Însă ţările din top nu sunt neapărat cele mai “verzi”. Practicile care reduc impactul asupra mediului nu contrbuie neapărat la circularitate. De exemplu, arderea deşeurilor pentru producerea de energie, o practică comună în ţările nordice, minimizează cantitatea de deşeuri, însă nu creşte reciclarea şi rata de reutilizare a produselor, astfel că nu ajută aceste economii din punct de vedere al practicilor circulare. De asemenea, deşi ţări precum Olanda, Danemarca sau Suedia se clasează destul de bine în top la capitolul inovaţie şi reciclare, nivelul ridicat al deşeurilor şi risipei alimentare contribuie la scăderea scorului general.

Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt cele care produc cele mai puţine deşeuri menajere. Cehia s-a clasat pe locul 4 în acest top având al treilea cel mai redus nivel al deşeurilor municipale şi al cincilea cel mai mic al risipei alimen tare din cele 28 de ţări UE: România se află pe locul 18 în topul economiilor circulare din Europa, situându-se pe primul loc la capitolul deşeuri municipale şi pe locul al doilea la risipa alimentară, însă se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte nivelul de rediclare, materiale reciclate reutilizate şi comerţ cu materii prime reciclabile.