Atunci când vorbim de conectarea companiilor la nivel global în termeni de mărfuri şi comerţ, freight forwardingul este una dintre zonele de business cele mai importante.

Freight forwarder-ul (casa de expediţii) este factorul cheie în tot supply chain-ul mărfii de la origine şi până la destinaţie, este cel care organizează transportul, se asigură că termenele de livrare şi termenii contractuali sunt respectaţi şi ţine relaţia cu toţi jucătorii de pe lanţ, din aval şi din amonte.

Sofisticarea clientului şi nevoia acestuia de o mai mare acurateţe şi vizibilitate în timp real pe lanţul logistic, precum şi dezvoltarea de sisteme inteligente, determină consolidatorii de servicii de transport să adopte, într-un ritm diferit, noile tehnologii pentru a răspunde cerinţelor clienţilor.

Inovaţiile digitale reproiectează nu doar ecosistemele caselor de expediţii, ci şi pe cele ale partenerilor lor din supply chain de la client la partenerii logistici: linii maritime, linii aeriene, transportatori rutieri, etc. sau cel puţin aşa ar trebui să se întâmple pentru a putea beneficia de avantajele oferite de digitalizare.

Împreună cu Florin Ioan, profesionist cu o experienţă şi know how de aproape 20 de ani în freight forwarding, ocupând pe parcursul cariere diferite poziţii în cadrul unora dintre reprezentanţele celor mai mari companii din domeniu la nivel global, am purtat o discuţie despre digitalizarea la nivelul pieţei de freight forwarding şi a ceea ce se întâmplă în România.

Important de reţinut

■ Este necesar să se facă o diferenţă între circuitul fizic al mărfii şi cel informaţional, care îl precede pe cel de marfă şi este de multe ori mai complex. Fluxul de informaţii a devenit mai important decât cel de marfă pentru că ajută la luarea deciziilor mai rapid şi la preîntâmpinarea situaţiilor ce pot afecta negative business-ul

■ Atât casele de expediţii, cât şi furnizorii – liniile maritime şi aeriene au investit şi investesc în sisteme software care să le asigure un control mai bun al activităţii lor, dar să le permită să se conecteze cu sistemele partenerilor.

■ Dezvoltarea şi utilizarea de sisteme care oferă mai multă vizibilitate pe lanţul logistic înseamnă servicii mai bune pentru clienţi, dar şi eficientizarea propriei activităţi. Clienţii au nevoie să ştie aproape în timp real unde se află marfă, pentru că în funcţie de unde se situează marfa îşi realizează planificarea şi pot reacţiona dacă intervin modificări.

■ Provocările intervin în integrarea sistemelor software între parteneri pe lanţul logistic: case de expediţii, linii maritime, aeriene, comisionari vamali, depozit, terminal pentru a furniza această vizibilitate end-to-end.

■ Clienţii au devenit mai exigenţi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de transport. Nu mai este important doar preţul şi timpul de tranzit, se aşteaptă să ştie ce se întâmplă cu transportul lor chiar din momentul în care plasează comanda la furnizorii de produse şi să fie informaţi constant. În România, însă, încă există clienţi captivi ai mentalităţii de preţ şi timp de tranzit şi merg foarte puţin pe ceea ce înseamnă informaţia şi ce avantaje oferă.

■ Procesul de mutare efectivă de marfă înseamnă şi introducerea în ecuaţie a documentelor– digitale sau fizice, ca de exemplul CMR-ul care reprezintă dovada de preluare / predare a mărfii între shipper / exportator şi consignee / primitor. Într-un sistem digitalizat, acest document pe hârtie trebuie să fie scanat şi introdus în sistemul electronic într-un timp rezonabil. Există companii care au 24 de ore termen pentru introducerea documentului sau 30 de minute, astfel încât clientul să vadă ceea ce se întâmplă cu marfa sa între cele 2 puncte (plecare / sosire).

■ Casele de expediţii pun presiune şi pe subcontractori, furnizorii de transport, în special transport rutier, pentru a se digitaliza – dotarea şoferilor cu smartphone-uri şi dezvoltarea de aplicaţii pentru scanarea şi introducerea documentelor în sistem este un pas important în această direcţie. Pentru a facilita acest proces, există companii care pun la dispoziţia partenerilor de transport sisteme software ce le permit să se conecteze cu sistemele casei de expediţii pentru a transmite comenzile, detaliile comenzilor, dar şi documentele în format electronic. Investiţiile în dezvoltarea partenerilor de transport şi a componentei tehnologice se regăsesc într-o calitate mai bună a serviciilor pentru client.

■ O altă componentă importantă a digitalizării şi eficientizării lanţului logistic este educarea clienţilor în ceea ce priveşte plasarea comenzilor direct din sistem – booking electronic. În România, mulţi dintre clienţi preferă încă să plaseze comanda pe email şi nu direct în sistemul casei de expediţii, ceea ce ar creşte rapiditatea procesării comenzii şi a productivităţii totale.

■ Nu există învingători şi învinşi în această călătorie către digitalizare a caselor de expediţii, ci doar învinşi. Companiile care nu adoptă digitalizarea şi nu lucrează împreună cu clienţii şi subcontractorii pentru a schimba mentalitatea şi practicile în domeniu şi nu pun accentual pe digital vor fi scoase uşor, uşor de pe piaţă.

“Platformele online sunt foarte bune pentru companiile mici, cele care necesită servicii standard și au de transportat o marfă ce se încadrează în anumite dimensiuni, volumetrie, greutate. Dar, de cele mai multe ori, clienţii au nevoie de servicii personalizate, adaptate pe tipul de marfă pe care o au de transportat, iar informaţiile şi elemente de care este nevoie pentru a putea organiza un transport adaptat cerinţei şi de a furniza un preţ personalizat sunt dificil de introdus într-o platformă digitală – mărfurile au dimensiuni diferite, există restricţii pe anumite zone, servicii adiţionale cum ar fi împachetarea sau paletizarea, formalitati vamale, etc “ explică Florin Ioan, profesionist cu o experienţă şi know how de aproape 20 de ani în freight forwarding.

Platformele digitale, concurenţii freight forwarderilor?

Cu atâtea moduri de transport disponibile (maritim, aerian, rutier, feroviar) şi o multitudine de furnizori de servicii pe piaţă, companiile expeditoare, clienţii, în special companiile mici şi mijlocii, întâmpină dificultăţi în a compara preţurile de transport şi a se asigura că găsesc cel mai bun transportator pentru marfa lor.

Emergenţa platformelor digitale a pus presiune pe companiile din industrie pentru a accelera schimbarea şi investiţiile în digitalizare, însă, freight forwardingul este dincolo de procesul de cumpărare a spaţiului pe navă, camion, tren, de securizare a volumelor şi de luare a măsurilor necesare pentru ca acea marfă să ajungă la destinaţie la timp şi în condiţii bune, un business construit pe încredere şi relaţii îndelungate cu clienţii.