Într-un moment în care Uniunea Europeană încurajează trecerea către moduri de transport durabile, România se află în fața unei alegeri cruciale: să continue stimularea transportului rutier, poluant și supraîncărcat sau să valorifice avantajele ecologice și economice ale căii ferate?

Transportul feroviar nu este doar o opțiune, ci o șansă strategică pentru o economie mai puternică, mai eficientă și mai sustenabilă. Corectarea dezechilibrului dintre modurile de transport și implementarea unor politici publice echitabile deschid drumul către oportunități reale de dezvoltare și conectivitate. Căile ferate sunt fără doar și poate pilonul unui viitor economic durabil pentru România.

„Transportul feroviar oferă avantaje structurale pe care niciun alt mod de transport terestru nu le poate egala, recunoscute inclusiv la nivel european. Însă, în acest moment, în țara noastră este menținut la un nivel care nu reflectă nici valoarea lui economică, nici nevoile societății moderne.” spune Gruia Stoica, președinte și fondator GRAMPET Group.

Avantaje reale, impact durabil pentru societate

Într-o lume în care schimbările climatice, poluarea și epuizarea resurselor naturale devin tot mai vizibile, trenurile oferă o soluție reală și tangibilă pentru protecția mediului. Acestea sunt extrem de eficiente din punct de vedere energetic. Comparativ cu automobilele sau camioanele, un tren poate transporta sute de pasageri sau mii de tone de marfă folosind doar o parte foarte mică din energia necesară transportului rutier.

Eficiența energetică a transportului pe calea ferată se reflectă direct într-o amprentă de carbon mult mai redusă decât cea a transportului rutier pe distanțe similare. În Uniunea Europeană, transportul feroviar generează doar 0,4 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul mobilității, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru peste 70 %. Prin urmare, Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2026/562 încurajează statele membre să sprijine modurile de transport prietenoase cu mediul.

Prin mutarea mărfurilor de pe șosele pe calea ferată, România poate contribui concret la reducerea emisiilor, protejând mediul și creând oportunități pentru o economie durabilă. Trenurile devin astfel mai mult decât un mijloc de transport – ele sunt un simbol al progresului responsabil și al unui viitor sustenabil.

Pe lângă beneficiile ecologice evidente, transportul feroviar reprezintă un instrument economic deosebit de eficient. Capacitatea unui tren de a transporta volume mari de marfă cu costuri unitare mai reduse contribuie direct la competitivitatea industriei românești și la stabilitatea lanțurilor logistice. În plus, prin reducerea poluării aerului și a zgomotului urban, calea ferată are un impact pozitiv direct asupra sănătății populației, transformând fiecare kilometru parcurs într-o investiție în calitatea vieții și sustenabilitate.

Un tren de marfă poate înlocui între 30 și 50 de camioane, eliberând autostrăzile și drumurile naționale. Aceasta înseamnă mai puține ambuteiaje, mai puține accidente rutiere și cheltuieli mai mici de întreținere a drumurilor, costuri care sunt suportate în ultimă instanță de către contribuabili. În prezent, însă, ritmul lent de modernizare menține majoritatea mărfurilor pe șosea: în 2024, transportul rutier și maritim au reprezentat peste 92% din totalul transportului de mărfuri în UE, iar cota feroviarului a rămas la 5,4%.

O infrastructură feroviară modernă ar transforma însă aceste date, permițând ca avantajele transportului pe șine să se extindă și la dezvoltarea regională. Rețeaua feroviară poate stimula creșterea economică, creând locuri de muncă în construcții, operare și mentenanță, și conectând porturile, centrele industriale și zonele rurale. O cale ferată modernizată nu doar transportă mărfuri și pasageri, ci construiește comunități mai bine integrate și stimulează coeziunea între regiuni, reducând decalajele sociale și economice.

Dezavantaje care încetinesc progresul și competitivitatea

Realitatea prezentului arată provocări majore, care împiedică transportul feroviar să concureze eficient cu transportul rutier și să susțină dezvoltarea economică durabilă a țării. Infrastructura feroviară este învechită, iar viteza comercială a trenurilor de marfă ajunge la doar 15 km/h, cu porțiuni unde acestea se deplasează chiar și cu 6 km/h, ceea ce face transportul feroviar necompetitiv.

Electrificarea este redusă: doar 38,5% din cei 10.615 km de cale ferată sunt electrificați, mult sub media europeană de 57,6%. Pentru mii de kilometri se folosesc locomotive diesel, ceea ce crește costurile și emisiile, lăsând România dependentă de importuri de combustibili.

Politicile fiscale sunt, de asemenea, dezechilibrate. Transportul feroviar plătește taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) pentru fiecare kilometru parcurs și suportă costuri suplimentare pentru certificări, asigurări și personal de siguranță, în timp ce transportul rutier plătește o rovinietă pe perioade de timp, indiferent de distanța parcursă.

Chiar și după introducerea sistemului TollRo, taxarea rutieră va rămâne mult sub cea feroviară. În timp ce restul Europei taxează riguros transportul rutier, România rămâne una dintre cele mai permisive piețe, iar dezechilibrul este accentuat de măsurile fiscale aplicate exclusiv transportului rutier, precum schemele de restituire a unei părți din acciza pentru motorină.

Declinul cotei de piață și al volumelor transportate pe calea ferată accentuează efectele negative: poluarea crește, traficul rutier se intensifică, iar costurile publice pentru întreținerea drumurilor devin tot mai mari. Această lipsă de competitivitate nu afectează doar operatorii, ci întreaga societate. Poluarea și zgomotul influențează sănătatea oamenilor, iar aglomerația prelungește timpul de deplasare.

Cheltuielile publice sunt direcționate în mod disproporționat către întreținerea drumurilor deteriorate de traficul greu, în timp ce infrastructura feroviară rămâne subfinanțată. Lipsa unei rețele feroviare eficiente descurajează investițiile industriale și împiedică dezvoltarea coridoarelor logistice strategice. Zonele rurale rămân izolate, iar oportunitățile de angajare în domeniul feroviar scad, subminând coeziunea socială și economică la nivel național.

„Analiza impactului asupra societății arată clar că nu ne putem permite să ignorăm calea ferată. Avantajele ecologice, economice și sociale sunt net superioare, iar dezavantajele actuale se datorează în principal neglijării investițiilor și politicilor incoerente. România trebuie să profite de cadrul european care permite sprijinirea transportului feroviar și să creeze un mediu fiscal și legislativ echitabil. Trenurile nu sunt doar un simbol al viitorului, ci soluția pentru o dezvoltare durabilă.”, subliniază Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group.