Industria 4.0 poate fi definită, în termini foarte simpli, ca transformarea digitală a proceselor de fabricaţie și a industriilor conexe, precum și a proceselor de creare a valorii pentru optimizarea întregului lanţ valoric al unui produs….

Cu ajutorul unor tehnologii emergente cu potenţial ridicat de dezvoltare, precum IoT, cloud computing, inteligenţa artificială, producţia inteligentă, Industria 4.0 duce la fabric inteligente, autonome și descentralizate care comunică și cooperează între ele și cu oamenii în timp real, îşi caută independent traseul optim în producţie, luând în calcul avariile instalaţiilor, priorităţile termenelor, consumurile energetice etc.

Deși în România Industria 4.0 este un concept care încă și-a făcut loc în toate industriile, iar uneori este privit chiar cu scepticism și neîncredere, prin prisma preconcepţiei că ar înlocui factorul uman în procesul de producţie, există și companii care beneficiază astăzi din plin de avantajele aduse de noile tehnologii. Nu mică ne-a fost surpriza să descoperim un proiect de automatizare a unei ferme de păstrăvi, amplasată pe un râu natural, într-o zonă montană, destul de greu accesibilă. Proiectul a fost realizat și implementat de către echipa Factory 4.0 împreună cu ifm electronic în urmă cu aproximativ 6 luni. “Ceea ce am livrat noi în parteneriat cu ifm electronic a fost o platformă integrată de management prin care tot ce înseamnă proces de producţie, legat de sănătatea peștelui, administrarea tratamentelor, managementul personalului, al vânzărilor, al furnizorilor, este accesibil într-o singură platformă pe telefon mobil, tabletă, laptop, de oriunde din lume,” spune Marius Hărătău, fondator și CEO Factory 4.0.

Afacere bazată pe date

Prin intermediul unei singure platforme – AgKultur, sunt eliminate multe din provocările cu care se confruntă producătorii din domeniul piscicol, pornind de la lipsa personalului calificat, până la evitarea pierderilor cauzate de schimbarea condiţiilor de mediu. Investiţia de 150.000 euro, în cazul acestei ferme, realizată prin finanţare europeană, se poate amortiza destul de facil doar din minimizarea pierderilor care apar prin scăderea nivelului de oxigen, a fenomenelor meteo- creșterea debitului râului sau îngheţarea acestuia . Implementarea proiectului a durat aproximativ 3 luni, inclusiv perioada de testare a platformei. “În urma analizei făcute, am identificat potenţialul de îmbunătăţire a proceselor prin introducerea automatizării, prin utilizarea datelor în procesele de management, atât de producţie, cât și de business și rezultatul final a fost o creștere a vizibilităţii asupra operaţiunilor cotidiene și am identificat noi oportunităţi de a continua businessul și de a-l face mai performant. Este o mare competiţie în acest domeniu, producătorii din România concurează cu cei din ţările din Nordul Europei, preţul peștelui din România fiind aproape dublu faţă de cel importat. Având un instrument care să permit menţinerea costurilor sub control, evitarea pierderilor și creșterea productivităţii, cresc șansele business-ului de a se dezvolta în viitor.”

Utilizarea eficientă a resurselor

În fiecare dintre cele 24 de bazine piscicole ale fermei au fost montaţi câte 5 senzori fabricaţi de ifm electronic, care transmit informaţii legate de condiţiile din apă – oxigenul dizolvat, temperatura, turbiditatea, și pH-ul sau modul de funcţionare al echipamentelor de hrănire și aerare, procese care se realizează automat. “Echipamentele sunt controlate în mod automat în sistem printr-un algoritm care ţine cont de valorile măsurate de senzori, domeniul pisciculturii fiind unul foarte sensibil la condiţiile de mediu și orice schimbare poate duce la pierderi importante, dacă nu se intervine în timp util” afirmă Marius Hărătău. De asemenea, odată cu automatizarea, unul dintre beneficiile inerente apărute a fost consumul eficient al furajelor și reducerea costurilor cu acestea. Furajele sunt esenţiale în acest domeniu și reprezintă, în general, 50% din costurile de producţie, iar o alocare ineficientă a acestora, din lipsă de date, duce la o creștere a costurilor. În plus, în funcţie de cantitatea de furaje consumată, coeficientul de conversie al acestora, specific fiecărui furnizor în parte, temperatura apei, mortalitate și volumul vânzărilor, platforma actualizează zilnic cantitatea de biomasă existent în bazine, fără a mai fi nevoie de măsurători zilnice. Problema forţei de muncă, cu precădere a personalului calificat, reprezintă o altă provocare în domeniul piscicol, însă una soluţionată cu brio de către platforma AgKultur. “Proprietarul fermei își dorea să controleze mai bine riscurile la care era expusă afacerea. Pentru a administra 24 de bazine cu tot ceea ce înseamnă procese de producţie este nevoie de mai mulţi oameni, care în domeniu se găsesc greu. Lipsa personalului calificat se traduce în la erori în administrarea tratamentelor sau a furajului, care duc la pierderi de biomasă și costuri de operare mai mari” declară Marius Hătărău. Prin automatizarea proceselor de producţie, nu doar că nu a mai fost nevoie de o echipă numeroasă pentru administrarea fermei, dar și calitatea muncii operatorilor prezenți  s –a îmbunătăţit. “Efortul fizic pe care îl depune operatorul a fost mult redus. Acum tot ce are de făcut este să pună hrană într-un buncăr de 70 kg la fiecare 3-4 zile, pentru că distribuţia furajului se face automat și să urmărească parametrii în platformă de pe telefonul mobil sau alt dispozitiv sau administrarea tratamentului după un program care apare afișat pe ecran. Platforma are deja alarme setate care îl avertizează în cazul în care survin modificări în parametri, caz în care trebuie să deschidă un tichet.” Pentru că este realizată extrem de intuitiv, având la bază o legendă de culori, platforma este ușor de folosit, iar operatorii nu au nevoie de o pregătire extensivă.

Platforma ce integrează toate tehnologiile moderne – IoT, cloud, construită la standard industriale în parteneriat cu ifm electronic, este un instrument de management care a schimbat modul în care beneficiarul își administrează afacerea. Este o diferenţă majoră între a-ţi baza deciziile pe prezenţa fizică și observaţie și a-ţi baza deciziile pe analiza datelor! Marius Hărătău, fondator și CEO Factory 4.0