Home Logistics Depozitare Managementul stocurilor 1:1 – de la stoc indisponibil la suprastoc

Managementul stocurilor 1:1 – de la stoc indisponibil la suprastoc

Managementul stocurilor 1:1  – de la stoc indisponibil la suprastoc

Out of stock sau stoc indisponibil…. În ultimii doi ani, am văzut de multe ori afișată această etichetă fie pe rafturile supermarketurilor sau pe website-urile magazinelor online. De la industria alimentară și FMCG, unde drojdia, făina, uleiul, hârtia igienică, legume sau fructe și până la industria auto, unde lipsa de componente a dus la o scădere a producţiei de vehicule, multe industrii și companii s-au confruntat cu probleme de stocuri și lipsă de produse.

Odată cu declanșarea pandemiei, alte industrii însă s-au văzut în poziţia de a deţine stocuri de articole extrem de costisitoare pe care nimeni nu le-a mai dorit. Menţinerea echilibrului între prea multe stocuri și prea puţine stocuri a fost dintotdeauna o dilemă pe care companiile au tot încercat să o soluţioneze. Unele au reușit, altele încă nu au găsit formula câștigătoare. Un lucru este cert însă, chiar și Toyota, un model de eficienţă operaţională, s-a confruntat cu probleme de stoc și a trebuit să stopeze temporar producţia la una sau mai multe din fabricile sale, în acești doi ani.

Ce schimbări a adus pandemia?

“Pandemia a dus la modificarea obiceiurilor de cumpărare atât în offline, cât și în online. Practic, oamenii și-au schimbat comportamentul cu privire la ce, când, cum, cât și de unde cumpără, ceea ce implicit a generat și o serie de modificări în ceea ce privește managementul stocurilor,” afirmă Daniel Toma, General Manager Senior Software, companie care oferă soluţii de magament al lanţurilor de aprovizionare.

Astfel, companiile au trebuit să își redefinească strategiile de business în funcţie de vulnerabilităţile sectoarelor economice din care provin. Uneori, acest lucru a însemnat investiţii în stocuri mai mari, alteori a însemnat reconfigurarea portofoliului de produse și concentrarea pe cele cu cea mai mare cerere.

“Pandemia a creat sincope în procesul de producţie, generate de impactul Covid 19 asupra forţei de muncă, reducând capacitatea de producţie cu precădere în prima parte a pandemiei. Și de aici au început o parte din provocările în ceea ce privește managementul stocurilor. Companiile care au avut capacitatea de depozitare, au folosit aceste spaţii ca pe un avantaj major în această perioadă, pentru a elimina riscul „out of stock”, ceea ce devenise principala precupare în timpul pandemiei.

În schimb, cei care nu au dispus de spaţiu suficient, au trebuit să jongleze cu o aprovizionare fragmentată și asta în condiţiile în care cererea de pe piaţă nu mai urmărea tiparele sau trendul obișnuit. Practic, provocarea cea mai mare a fost pentru aceste companii, care, pentru a menţine un stoc constant disponibil clienţilor, au regândit lanţul de aprovizionare și au introdus mai mulţi furnizori, pentru a aveau un back up. Faza acută în aprovizionare a fost în primele 6-8 luni de pandemie, după care, treptat, s-a produs adaptarea la „nou normal”, afirmă Ciprian Sîrbu, Supply Chain Services JLL Romania.

“În tot acest timp, cred că au avut de câștigat actorii ce au luat decizii rapide, ce au avut flexibilitatea necesară să identifice unde sunt oportunităţi de creștere și unde sunt riscuri de scădere, investind judicios capitalul,” este de părere Stelian Ciorogariu, Business Development CEE & Country Manager Romania Slimstock.

Ce este managementul stocurilor?

Stocurile sunt bunurile sau materialele pe care o afacere intenţionează să le vândă clienţilor săi în scopul realizării de profit. Managementul stocurilor, un element critic al lanţului de aprovizionare, reprezintă urmărirea stocurilor de la producători la depozite și apoi până la un punct de vânzare. Scopul managementului stocurilor este de a avea produsele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit, în cantitatea potrivită.

Visul oricărei companii, spune Stelian Ciorogariu, într-o notă umoristică, este ca stocul să fie constant zero, fără a pierde o potenţială vânzare. “În realitate, managementul de stoc reprezintă, probabil, cel mai important atu, dar și cel mai mare risc pentru o afacere.

Companiile investesc în stoc pentru a deservi clienţii, pentru a se diferenţia de competiţie prin sortimentaţie și timp de livrare, pentru a îmbunătăţi marja de profit și a relua întregul ciclu. De aceea, managementul de stoc nu se rezumă la un simplu calcul despre un stoc de siguranţă, un forecast perfect de vânzări sau tradiţionalul KPI de “acoperire în zile”.

 Credem că este nevoie de o abordare integrată, între toate departamentele companiei, de la problemele și costurile cu transportul sau din depozit, la contrabalansarea limitărilor operaţionale cu dezideratele de vânzări și ajungând la departamentul financiar si management ce au nu doar responsabilitatea, ci și posibilitatea să comunice iniţiativele strategice spre întreaga companie. Liantul intre toate acestea este mișcarea stocului,” explică acesta.

Just-in-time – este nevoie de un nou model de aprovizionare?

Rafturile goale și stocurile indisponibile i-au făcut pe mulţi să arate cu degetul către Just-in-time, un model de aprovizionare extrem de popular, utilizat de o multitudine de industrii de zeci de ani pentru a reduce costurile prin scăderea nivelului stocurilor. Deși multe voci, cel puţin la nivel declarativ, spuneau cu convingere că acesta va fi finalul Just-in-time, realitatea pare să aibă mai multe nuanţe de gri, decât de alb și negru.

Un sondaj al companiei de consultanţă Gartner din 2021 la care au răspuns 1.328 de profesioniști din supply chain, arăta că, deși o parte din cei chestionaţi plănuiau să crească nivelul stocurilor de siguranţă, pentru alţii metoda just-in-time oferea rezultate mult prea bune pentru a renunţa la ea. 46% dintre profesioniștii întrebaţi, declarau că nu intenţionează să crească stocul în următorii doi ani, 43% investeau în stocuri de siguranţă la momentul derulării sondajului, iar 11% au declarat că plănuiesc să crească stocurile în următorii doi ani.

„Avantajele date de modelul de aprovionare “just-in-time” se află la baza construcţiei bugetelor multor companii de pe piaţa românească. Din cauza întreruperilor generate de pandemie, a contextului regional actual și a creșterilor succesive și rapide a costurilor logistice, a devenit aproape imposibil pentru companii să asigure o predictibilitate a fluxurilor de mărfuri în interiorul lanţului de aprovizionare și distribuţie. Ca atare, „just-in-time”, deși este în mod evident modelul de business care eficientizează costurile, nu a avut premisele necesare pentru a putea fi aplicat într-o perioadă de criza și a căzut în plan secund, prioritatea fiind disponibilitatea stocurilor.

În mod cert, într-un context stabil, modelul redevine o practică pentru companii. Crearea de stocuri vine o povară financiară implicită, iar în momentul în care carenţele din producţie și transport dispar, aceste costuri nu mai au justificare. Însă, „just-in-time” nu este o soluţie „off the shelf”, pe care sa o oprești și apoi să o repornești de unde era. Este un proces individual al fiecărei companii, care acum va trebui reluat, pentru că alinierea intrărilor și ieșirilor valabiă acum 2 ani, nu va mai corespunde cu realitatea post-pandemie a pieţei,” spune Ciprian Sîrbu.

Diversificarea – aspect cheie pentru optimizarea stocurilor

Diversificarea portofoliului de furnizori este un aspect important în strategia de optimizare a stocurilor, mai ales în perioadele de criză, când companiile au nevoie de opţiuni și soluţii de rezervă. Un număr mai mare de furnizori construiește o reţea de surse alternative pentru aprovizionare.

Pe de altă parte, “creșterea semnificativă a numărului de articole este un aspect sensibil și nu neapărat soluţia potrivită pentru toate companiile. Impactul direct asupra spaţiului de depozitare și a disponibilităţii stocurilor, ajunge să genereze exact efectul pe care este menit să-l repare. Dar, indiferent de creșterea numărului de furnizori sau articole, companiile nu trebuie să se rezume doar la numărul de produse și furnizori, ci mai degrabă la diversificare per total: mod de depozitare, operarea mărfurilor, opţiunile de livrare, modelul de distribuţie, canalele de vânzare și gama de clienţi,” subliniază Ciprian Sîrbu.

 

“Focusul pe acurateţea de forecast este contraproductiv. Este mult mai important cum să transpunem rapid un forecast flexibil, mai mult sau mai puţin perfect, într-un plan de achiziţii mai bun, într-o aprovizionare mai bună, pentru a aduce nivelul de stoc optim la punctul și momentul optim, crescând nivelul de deservire al clienţilor și, astfel, crescând vânzările” –  Stelian Ciorogariu, Business Development CEE & Country Manager Romania Slimstock

 

Crește cererea pentru sistemele software de management al depozitelor și management al stocurilor

Odată cu pandemia și nevoie tot mai mare de digitalizare a companiilor din România, a crescut și cererea pentru sistemele software de management al depozitelor sau management al stocurilor.

“În contextul schimbărilor din lanţul de aprovizionare, companiile din România au înţeles urgenţa implementării de soluţii performante de management al stocurilor. Acestea duc nu doar la automatizarea unor procese de gestiune și logistică, ci și la asigurarea vizibilităţii necesare asupra stocului, controlului asupra cheltuielilor, oferindu-le posibilitatea de a previziona anumite situaţii sau de a simula anumite scenarii.Astfel, companiile pot lua decizii de business corecte, având la îndemână informaţii corecte”, afirmă Daniel Toma.

În 2021, multe companii au accelerat procesul de achiziţie a unei soluţii de management al depozitului, pentru că s-au văzut în imposibilitatea de a gestiona eficient stocurile în condiţiile în care cererea a crescut. Soluţiile Senior Software au fost implementate până acum de peste 450 de clienţi din industrii variate, precum comerţ mobilă & materiale de construcţii, comerţ alimentar și non-alimentar, distribuţie piese auto, farmaceutice, transport, producţie alimentară, producţie materialele de construcții , producţie materiale chimice, producţie jucării.

SeniorInventory, aplicaţia din portofoliul Senior Software pentru managementul stocurilor, utilizează o metodă de calcul pentru optimizarea stocurilor numită Stocking Quantity (Cantitatea optimă de stocat) pentu a atinge un Service Level dorit (nivel de serviciu reprezintă procentul în care cererile clienţilor sunt acoperite, ex. 95%).

Planograma by IT Genetics

Pentru a ajuta companiile să își optimizeze stocurile, practic să reușească să aibă cel mai mare volum de vânzări cu cel mai mic cost posibil de management și procesare a stocurilor, IT Genetics a lansat în 2021 platforma digitală Planograma.

Planograma este o platformă de tip WMS – warehouse management system – care centralizează, eficientizează și automatizează activităţile de logistică, depozitare, curierat, distribuţie și producţie.

“Când am plecat la drum în dezvoltarea Planograma, ne-am dorit să avem o soluţie care să nu fie greoaie și pe care să și-o permită orice business,“ afirmă Liviu Sima, Co-Fondator IT Genetics și CEO Planograma.

Soluţia poate utiliza algoritmi de inteligenţă artificială care permit optimizarea spaţiilor în timp real și este gândită sub forma de API, pentru a putea fi integrată cu ușurinţă cu orice aplicaţie terţiară. Planograma oferă informaţii în timp real despre locaţiile de depozitare și cantităţile de marfă din fiecare sortiment. Astfel, spaţiul de depozitare devine dinamic, poate fi optimizat constant și în acest fel se evită supraaglomerarea depozitelor. Integrarea Planograma în fluxul de lucru al unei companii are un impact pozitiv puternic asupra businessului, dar și asupra activităţii operaţionale.

 Slimstock – expertiză în optimizarea de stocuri

Prezentă pe piaţă din 1993, compania Slimstock are un portofoliu de peste 1.200 de clienţi la nivel global, companii din Fortune 500, dar și companii mici și mijlocii pe care le ajută să își crească profitabilitatea prin reducerea costurilor operaţionale și îmbunătăţirea servciilor.

“ În domeniu, obișnuim să spunem că cercetarea pe subiectul algoritmilor care stau la baza sistemelor software de management al stocurilor s-a încheiat in anii 70, suferind foarte puţine modificări de atunci. Desigur era “big data”, Alsau Machine Learning cântărește tot mai mult și încorporăm în soluţie, acolo unde are sens. Astfel, intrinsec, o formulă nu face diferenţa. Este mai important sistemul să lucreze într-un mod predictibil pentru utilizator, să-i aducă în faţă informaţiile relevante de la un anumit moment dat (prin principiul managementului excepţiilor) și să-i ofere flexibilitatea de a lua măsuri, din nou, predictibile, cuantificabile, aliniate cu strategia managementului,” afirmă Stelian Ciorogariu.