Home Logistics Comerț international ANAF: măsuri de simplificare a formalităților de import la birourile vamale de frontieră pe cale rutieră

ANAF: măsuri de simplificare a formalităților de import la birourile vamale de frontieră pe cale rutieră

ANAF: măsuri de simplificare a formalităților de import la birourile vamale de frontieră pe cale rutieră

ANAF implementează noi măsuri pentru fluidizarea traficului de mărfuri prin birourile vamale. Pentru a sprijini mediul de afaceri și a reduce perioadele de timp ridicate înregistrate pentru îndeplinirea formalităților vamale la trecerea frontierei pe cale rutieră, ANAF a dispus un set de măsuri ce urmează să fie implementate la nivelul structurilor vamale teritoriale începând cu luna august 2020:

  • Reducerea numărului de operațiuni de import de mărfuri pentru care operațiunile vamale de punere în liberă circulație se efectuează în birourile vamale de frontieră pe cale rutieră;
  • Direcționarea mărfurilor prezentate la frontieră în vederea importului către birourile vamale de interior în a căror arie de competență se află sediul operatorului economic importator;
  • Creșterea numărului de operatori economici care utilizează procedura simplificată de declarare a mărfurilor prin înscrierea în evidențele declarantului;
  • Întărirea compartimentelor operative de control vamal prin alocarea de resurse umane în structurile vamale cu activitate sporită;
  • Uniformizarea activității de control desfășurate de structurile vamale de la nivel central, regional și local;
  • Fluidizarea traficului de mărfuri prin birourile vamale de frontieră și întărirea controlului vamal pentru combaterea faptelor de contrabandă și fraudă vamală la frontieră prin degrevarea de operațiunile comerciale care nu implică derularea formalităților vamale în frontieră;
  • Efectuarea cu prioritate, în birourile vamale de frontieră, a formalităților vamale în cazul mărfurilor pentru care particularitățile caracteristice fizice (mărfuri vrac) sau particularitățile operațiunii comerciale sau de transport mărfuri (mărfuri care necesită gruparea înainte de încărcare în cazul transportului naval), respective vamale (mărfuri care fac obiectul cererilor pentru alocarea de cote tarifare) impun desfășurarea formalităților vamale de import în frontieră;
  • Eficientizarea controalelor vamale prin dezvoltarea componentei de analiză de risc în cazul structurilor vamale teritoriale.

Avantaje ale procedurii simplificate de declarare a mărfurilor 

În prezent, în România, operaţiunile vamale în care sunt utilizate procedurile simplificate de declarare a mărfurilor reprezintă 10% din total (import 7% și export 14%), mult sub media de la nivelul UE de 65,7%.

Utilizarea procedurii simplificate de declarare a mărfurilor prin înscrierea în evidenţele declarantului prezintă o serie de avantaje:

  • Reducerea cheltuielilor suportate de operatorii economici pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, prin reducerea frecvenţei şi a numărului de declaraţii vamale necesar a fi depuse;
  • Reducerea cheltuielilor de transport şi manipulare, mărfurile ajungând direct în depozitul operatorului economic fără a fi necesar a fi prezentate la biroul vamal;
  • Posibilitatea utilizării mărfurilor imediat după sosirea în depozitul operatorului economic fără a fi condiţionat de depunerea unei declaraţii vamale în prealabil;
  • Posibilitatea utilizării de facilităţi la plata taxelor la import – taxele vamale se pot plăti cumulat pentru o perioadă anterioară de până la 30 de zile, iar TVA este amânată de la plata în vamă;
  • Diminuarea, în condiţiile ameninţării cu răspândirea virusului COVID-19, a interacţiunii directe între personalul vamal şi operatorii economici.

Procedura declarării simplificate prin înscrierea în evidențele declarantului permite declararea mărfurilor fără prezentarea la biroul vamal și depunerea unei declarații vamale periodice recapitulative pentru mărfurile recepționate în respectiva perioadă, de maxim 30 de zile.

Potrivit ANAF, în 2019, mărfurile au fost introduse în România majoritar pe cale rutieră și maritimă. Majoritatea birourilor vamale cu specific rutier nu efectuează sau au efectuat un  număr scăzut de operațiuni de import de mărfuri, cu excepția Moravița – 2.079, Jimbolia – 1.665, Naldăș – 1.264, Halmeu-881, Sighet – 869, Sculeni – 825.

Din cele 121.024 containere cu destinația România introduse prin Portul Constanța, pentru 67% dintre acestea, operațiunile de import au fost efectuate la birourile vamale de frontieră din Constanța – Constanța și Constanța Sud. 57.879 containere au fost destinate operatorilor economici din București și Ilfov, iar pentru 75% dintre acestea (43.232 containere), operațiunile de import au fost efectuate la birourile vamale de frontieră din Constanța.

Birourile vamale de frontieră justifică timpii mari de așteptare, între 30 minute și 500 minute, prin lipsa de personal. În același timp, remarcă ANAF, la nivelul birourilor vamale de interior există discrepanțe foarte mari în ceea ce privește încărcarea activității de personal. 27 dintre aceste birouri de interior au un grad de încărcare sub nivelul mediu pe țară.

Timpii de vămuire la import prin procedura standard se mențin la un nivel ridicat față de media Uniunii Europene. Dacă în UE în 2018, 68,4% dintre procesele de vămuire se realizau în mai puțin de 5 minute, în România ponderea acestora în 2019 era de 12%. În același timp, pentru 53% din cazuri în România, timpul mediu de realizare a procesului de vămuire era cuprins între 5 și 60 minute. La nivel european în 2018, doar în 23% dintre cazuri timpul de vămuire la import era cuprins între 5 și 60 minute.