Home Logistics Ana-Maria Stancu, membru al board-ului euRobotics aisbl: Trebuie să ne pregătim pentru o piață a muncii robotizată și automatizată

Ana-Maria Stancu, membru al board-ului euRobotics aisbl: Trebuie să ne pregătim pentru o piață a muncii robotizată și automatizată

Ana-Maria Stancu, membru al board-ului euRobotics aisbl: Trebuie să ne pregătim pentru o piață a muncii robotizată și automatizată

Lumea roboților este înfricoșătoare sau fascinantă, sau după caz ambele, depinde pe cine întrebi. Dacă o întrebi pe Ana-Maria Stancu, președinte al asociației E-CIVIS, membru al board-ului euRobotics aisbl – asociația europeană de robotică și “Amiral de Flotă” la Bucharest Promo Robots, primul start-up de robotică din România, cu siguranță îți va spune că este fascinantă, și se poate dovedi prietenoasă, dacă deții informația corectă și educația potrivită.

“Nu este obligatoriu să fim toți programatori, ci trebuie să înțelegem ce fac roboții, cum funcționează și cum îi putem folosi ca să ne facă viața mai bună.”

Ana-Maria este absolventă de Științe Politice, a făcut voluntariat în Asociația Pro Democrația, al cărei director executiv a devenit ulterior. Este un susținător puternic al democrației și al grupurilor vulnerabile și, de aceea, a fondat în 2009 Asociația E-Civis, unde a îmbinat principiile democrației și susținerea grupurilor devaforizate cu tehnologia. “Cred că tehnologia ne poate ajuta foarte mult. La un moment dat am ajuns la o dezbatere pe tema modului în care tehnologia va influența grupurile vulnerabile și mi-am dat seama că vom avea o problemă serioasă, dacă cineva nu face ceva în legătură cu asta.”

Astfel a hotărât să pună bazele E-Civis, dar și a proiectului RoboHub, unde oferă cursuri de robotică și tehnologie pentru copiii din mediile defavorizate. Finanțarea inițială pentru acest proiect a primit-o de la Microsoft. Visul ei este ca în România să existe o politică unitară și coerentă în privința educației digitale pentru copii, astfel încât un copil dintr-un sat să se bucure de aceleași șanse ca un copil din București.

În 2017, Ana-Maria Stancu a pus bazele Bucharest Promo Robots, primul start-up adresat pieței de roboți umanoizi și de servicii din România, iar în 2019 a fost aleasă în Board-ul euRobotics aisbl, fiind primul reprezentant al României, dar și al Europei de Sud Est în cadrul celei mai prestigioase asociații de robotică din Europa.

Roboți de servicii versus roboți industriali

România se află printre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește rata de adopție a roboților industriali, aceasta fiind în prezent singura statistică disponibilă. Dacă vorbim de roboți de servicii și roboți umanoizi, spune Ana-Maria Stancu, numărându-i și pe cei de la Bucharest Promo Robots, probabil că sunt undeva la 20-30 de astfel de roboți în România.

“Cauza principală pentru rata mică de adopție a roboților de servicii este prețul, costurile sunt, momentan, destul de ridicate și nu există încă suficient de multe business case-uri prin care companiile să poată calcula cât de repede își pot amortiza investiția.

O a doua cauză pe care am identificat-o ține de educația în acest domeniu. Prin educație, mă refer la faptul că cele mai multe companii nu sunt la curent cu evoluția în domeniu și nu caută activ soluții de robotică. Apoi, mă refer la așteptările pe care le au potențialii clienți în ceea ce privește performanțele robotului. Vorbind cu aceștia despre utilizarea brațelor robotice de servicii, ne-am dat seama că ei nu înțeleg integral ce face un astfel de braț. De cele mai multe ori își imaginează că pot copia 1:1 acțiunile unui braț uman, ceea ce nu este adevărat. Unui braț robotic îi poți pune un anumit sistem de prindere și este folosit doar pentru o anumită activitate. Partea de eficientizare intervine când un braț robotic sau un robot de servicii care cară paleți, de exemplu, face aceeași operațiune de foarte multe ori. Atunci devine mai eficient și mai rapid ca un om,” explică Ana-Maria Stancu.

Tocmai de aceea, înainte de a implementa un robot în cadrul unei companii, este absolut necesar un audit, o analiză a proceselor pentru a vedea unde poate fi integrat pentru a fi eficient, ce sarcini poate prelua, de preferat nu foarte multe, pentru a fi eficient și a putea aduce plus-valoare și unde poate fi integrat robotul în procesele deja existente. De asemenea, trebuie ținut cont de proceduri folosite deja și trebuie realizate altele noi, de cybersecurity sau protecția muncii, astfel încât toți angajații să înțeleagă ce face robotul și să aibă grijă să nu fie răniți.

Ne iau sau nu roboții locurile de muncă? Problema eticii în robotică

Roboții și automatizarea vin cu siguranță, și vor deveni normă în toate domeniile. De aceea este foarte important să avem o piață a muncii pregătită pentru acest viitor.

“Deși roboții ajută la crearea de noi locuri de muncă, de cealaltă parte studiile arată că vor și lua anumite slujbe, în special pe cele low-end, care acum sunt realizate de oameni nu foarte bine educați sau care fac parte din grupuri vulnerabile. Din acest punct de vedere, mai ales în România, este un foarte mare pericol social, pentru că aceste slujbe asigură existența acestor grupuri de oameni. În momentul în care va veni automatizarea, aceste locuri de muncă se vor pierde. Studiile care se fac, au loc în țări din Vest, în țări foarte dezvoltate, unde companiile își educă și își pregătesc angajații pentru a putea lucra cu noile tehnologii. În momentul în care ai un angajat care nu știe să țină un mouse în mână sau nu a văzut ecranul unui calculator, nu ai cum sa-l înveți să lucreze cu RPA sau să verifice algoritmul unui robot,” spune Ana-Maria Stancu. Astfel, pe măsură ce automatizarea va fi tot mai des utilizată, oamenii vor trebui instruiți și formați pentru a lucra cu noile tehnologii, ceea ce implică un minim de educație digitală și este unul dintre aspectele asupra căruia ar trebui să se concentreze politica de educație digitală în România.

În același timp, atrage atenția Ana-Maria Stancu, trebuie să fim atenți la tot ceea ce ține de subiectul eticii și adopția robotizării. Tot mai multe studii, realizate inclusiv de Forumul Economic Mondial arată că deși sistemele de mașini inteligente devine mai capabile, iar lumea noastră devine mai eficientă și mai bogată, trebuie abordat și subiectul limitei acestor sisteme, pornind de la modul în care oamenii care depind de slujbele unde nu este nevoie de calificare își vor câștiga existența, la modul în care va fi distribuită abundența adusă de aceste mașini, felul în care aceste tehnologii vor transforma interacțiunea între oameni și până la ceea ce WWF numește “prostia artificială” și prejudecata AI. “Chiar dacă există un sistem software sau o tehnologie cu inteligență artificială implementată în cadrul unei companii și îndeplinește anumite operațiuni, la un moment dat este bine să arunce o privire și un om. Sistemele software s-au dovedit a fi influențabile și este bine ca decizia finală să o ia un om.”