Pentru a realiza obiectivul de reducere a emisiilor UE cu cel puţin 40% până în 2030, sectoarele care intră sub incidenţa schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii vor trebui să își reducă emisiile cu 43% faţă de 2005. Acest lucru înseamnă că numărul total al certificatelor de emisii va scădea într-un ritm mai rapid, respectiv cu 4,2% pe an în loc de 2,2%, cât se prevede în actualul sistem.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este una dintre principalele provocări pe agenda publică actuală. În cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, companiile trebuie să obţină certificate de emisii care să le acopere emisiile de dioxid de carbon. În viitorul apropiat, standardul responsabilităţii sociale – ISO 26000 şi sistemul de management al energiei – ISO 50001 sunt criterii care îşi vor găsi o importanţă tot mai mare pentru selecţia partenerilor cu care industria să lucreze, după cum menţionează Sergiu Pleşcan, expert sustenabilitate, Supply Chain Zoppas Industries.

„Se dorește eliminarea tranzacţionărilor şi nu se vor mai putea vinde cotele de CO2 ceea ce va obliga statele şi operatorii economici să ia măsuri concrete şi să participe activ cu proiecte pentru compensarea emisiilor”, explică acesta. De regulă, continuă Sergiu, aceste curente vin dinspre sediul central al multinaţionalelor, cele listate pe diferite burse, dar nu numai, fiind obligate să îşi depună bilanţul privind sustenabilitatea cu obiectivul principal de a-şi reduce impactul cu 30% până în 2030.

„Însă sustenabilitate nu înseamnă doar gaze cu efect de seră, ci include aspecte legate de Etică şi Responsabilitate Socială ( ESG )”, continuă expertul, care crede că parcursul pe acest drum trebuie realizat cu ajutorul partenerilor, în special furnizorii. În acelaşi timp, „nearshoringul”, adică externalizarea prin aducerea operaţiunilor cât mai aproape de clienţi, ajută mult în eliminarea mișcărilor de mărfuri.

„Îmi amintesc de nemulţumirea unui cursant care povestea că a primit punctaj mic pentru obţinerea unei certificări din cauza faptului că fabrica era într-o zonă turistică şi nu avea furnizori locali. Răspunsul profesorului a fost să dezvolte chiar ei, fabrica, un furnizor ori să ajute pe cineva să deschidă un punct de lucru în apropiere, ba chiar să deschidă ei o linie de producţie pentru materia primă. Iată deja 3 soluţii!” – Sergiu Pleşcan, Supply Chain Zoppas Industries. 

A fi verde costă!

În privinţa unui lanţ de aprovizionare sustenabil încă primează preţul, iar în România sustenabilitatea trebuie privită ca un proiect pe minim 10 ani. A fi verde, a fi sustenabil costă, nu e gratis, spune Sergiu Pleşcan. Specialistul în sustenabilitate pe Supply Chain al Grupului Zoppas Industries oferă exemplul resursei umane şi a costului de livrare cu emisii scăzute. „De exemplu, DHL oferă livrări verzi cu 10 cenţi per kg în plus, fapt certificat ulterior prin rapoarte certificate la nivel internaţional. La fel o fac şi alţi furnizori de transporturi.” În direcţia unui supply chain sustenabil trebuie acţionat metodic, însă sunt câteva principii generale ce pot fi aplicare, cum ar fi reducerea emisiilor şi reducerea rispei sau eficientizarea operaţiunilor.

Pentru aceste două deziderate, digitalizarea la un nivel de integrare cât mai mare cu toţi actorii din industrie este imperativă. „Există soluții, precum Project 44, care gestionează 1 milion de transporturi zilnic şi care vin în ajutorul companiilor”, explică Sergiu Pleşcan. La fel de bine, optimizarea vine şi din măsurarea performanțelor, însă trebuie creată şi o cultură organizaţională în acest sens, plecând de la managementul de top şi ajungând până la angajaţii blue collar.

Provocări în industrie în viitorul apropiat

• Noul standard ISO 14083 „Cuantificarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de operaţiunile de transport”. Intenţia este ca principiile și metodologia pentru transportul de mărfuri să se bazeze pe cadrul GLEC (Consiliul Global al Emisiilor Logistice);
• ­ Inteligenţa Artificială şi Singularity (momentul în care inteligenţa mașinilor va fi superioară oamenilor) vor reprezenta puncte cheie în următorii 10 ani; ­
• Apar noi reglementări, aşa cum este noua normă din transportul maritim – Low Sulphur – prin care companiile trebuie să utilizeze combustibili cu mai puţini oxizi de sulf; ­
• Un nou pachet legislativ al CE care se referă la „Corporate sustainability reporting”, ce integrează şi modifică legislaţia actuală în materie de sustenabilitate, precum şi Directiva 2014/95/EU, numită „Non – Financial Reporting Directive”;
• ­ Noi standarde ce afectează viitorul supply chain-ului ar urma să intre în vigoare la finalul lunii iulie 2023. Printre cele mai importante se numără: Schimbare Climatică, Poluare, Apă şi Resurse maritime, Economie circulară şi Standarde Sociale (Forţa de munca proprie, Forţa de muncă de-a lungul lanţului logistic).

10 paşi pentru un supply chain sustenabil

• Transporturi – Norme EURO 6 şi EURO 7 – camioane cu eficienţă în consum;
• Depozite – reducerea consumului de energie prin diverse metode;
• Supply Chain – optimizarea operaţiunilor de transport atât în aval, cât şi în amonte, eliminarea transportului în gol;
• Operațiunile de Cross Docking – reducerea manipulării, optimizarea încărcării, reducerea spațiului de stocare;
• Modalitatea de transport – cel mai mare impact îl are transportul rutier; maritimul între 7-21 tCO_2e /tkm, feroviar 18 tCO_2e/tkm, terestru 180 tCO_2e/tkm;
• Logistica urbană – retailerii din offline şi online trebuie să lucreze împreună în centre din afara orașelor şi să optimizeze încărcările în afara orelor de vârf;
• Sisteme de condus ecologic – cursuri de condus privind eficienţa carburantului;
• Politici de colaborare – îmbunătăţirea colaborării dintre toţi actorii lanţului de aprovizionare pentru a nu risipi resurse inutil;
• Raționalizarea ambalajului – eliminare sau creşterea gradului de folosire pentru ambalaje reciclabile şi/sau obţinute din materii prime sustenabile;
• Filieră cât mai scurtă – număr limitat de intermedieri şi intermediari pentru a reduce cât mai mult transportul.