Pe 24 aprilie Parlamentul European a dat undă verde noului regulament revizuit al rețelei transeuropene de transport (TEN-T), care a fost prezentat public în cadrul Connecting Europe Days 2024  de la Bruxelles.

Această revizuire face parte din strategia de creștere sustenabilă a Uniunii Europene (European Green Deal sau Acordul verde european), care vizează crearea unei Europe neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în 2050.

În decembrie 2023, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei TEN-T, de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1153 și a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013.

Noul regulament este considerat o acțiune-cheie a Pactului verde european și a Strategiei pentru mobilitate durabilă și inteligentă.

Ideea este de a construi în Europa o rețea multimodală eficientă de căi ferate, drumuri, căi navigabile interioare, rute de transport maritim pe distanțe scurte, interconectate între ele și cu noduri urbane, porturi maritime, porturi interioare, aeroporturi și terminale intermodale.

Coridoarele europene de transport

Unul dintre principalele instrumente dezvoltate în regulamentul anterior pentru a promova conectivitatea populației și a mărfurilor în Europa a fost reprezentat de coridoarele rețelei TEN-T, cunoscute sub denumirea de Core Network Corridors (CNC).

Aceste coridoare includ conectivitatea feroviară, dar și rutieră,  aeroporturi, porturi maritime și interioare și căi navigabile care leagă principalele noduri europene. Pe lângă aceste coridoare, au existat două priorități orizontale: Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS) și autostrăzile maritime.

Noul regulament menține esența acestui model, deși CNC-urile devin acum Coridoarele europene de transport (CTE). CTE-urile integrează CNC-urile cu coridoarele feroviare de transport de marfă (RFC), specifice transportului de marfă. RFC au fost create în 2010, pe baza coridoarelor TEN-T, pentru a spori competitivitatea transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport.

Deși au coincis parțial cu CNC, acestea au evoluat diferit de-a lungul timpului, deoarece obiectivele lor inițiale au fost, de asemenea, diferite: CNC au fost orientate spre finanțarea unor investiții mari în infrastructură, în timp ce RFC au fost abordate dintr-un punct de vedere mai mult operațional. În prezent, există 11 RFC pentru 9 CNC și, conform noului regulament, la cererea sectorului de transport, acestea sunt integrate în Coridoarele Europene de Transport (CTE).

4 coridoare europene ajung în Ucraina

Pentru a asigura faptul că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și integrând căile feroviare, rutiere și navigabile, noul regulament creează, de asemenea, nouă coridoare europene de transport, care au o importanță strategică deosebită pentru dezvoltarea unor fluxuri durabile și multimodale de transport de marfă și de pasageri în Europa.

Noile coridoare europene de transport stabilite prin regulamentul TEN-T sunt: Atlantic, Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee; Marea Baltică-Marea Adriatică; Mediteraneean; Marea Nordului-Rin-Mediteraneean; Marea Nordului-Baltic; Rin-Dunăre; Scandinav-Mediteraneean; Balcanii de Vest-Estul Mării Mediterane.

În plus, sunt adăugate două priorități orizontale: Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS) este menținut, dar autostrăzile maritime sunt înlocuite de Spațiul maritim european, EMS.

Apoi, precizează regulamentul, rețeaua transeuropeană de transport trebuie să îmbunătățească legăturile de transport cu țările vecine ale UE. În acest sens, CTE integrează Ucraina și Moldova și cei șase parteneri din Balcanii de Vest în noul regulament.

Patru din cele nouă coridoare de transport ajung în Ucraina (Marea Nordului – Marea Baltică, Rin – Dunăre, Marea Mediterană și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee), în timp ce coridorul Balcanii de Vest – Mediterana de Est ajunge în Balcani.

Noua rețea TEN-T va contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea conectivității Ucrainei și Moldovei  cu Uniunea Europeană. Odată cu semnarea acordurilor de asociere cu Comisia, Moldova și Ucraina pot solicita finanțare din partea CEF: Mecanismul Conectarea Europei pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport.

Dezvoltare graduală

Rețeaua va fi dezvoltată sau modernizată treptat, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T în 3 etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă, recent adăugată, până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050.

Conceptul de rețea centrală extinsă este un concept care nu exista în regulamentul anterior. Acest nou termen intermediar, stabilit în 2040, a fost introdus pentru a avansa finalizarea proiectelor de anvergură, în special a celor transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050 care se aplică rețelei globale.

Care sunt obiectivele pentru fiecare mod de transport?

Pentru fiecare tip de infrastructură, regulamentul definește componentele infrastructurii, adică elementele incluse în infrastructură, cerințele pe care aceste componente trebuie să le îndeplinească atât pentru rețeaua globală, cât și pentru rețeaua centrală, precum și prioritățile suplimentare pentru dezvoltarea acestora.

De asemenea, regulamentul stabilește o serie de obiective, cum ar fi:

• Infrastructura feroviară trebuie să permită, atât pentru rețeaua centrală, cât și pentru rețeaua centrală extinsă, ca trenurile de călători să circule cu viteze de 160 km/h sau mai mari începând cu anul 2040.
• Cerințele tehnice stabilite în regulamentul anterior sunt menținute: rețeaua feroviară trebuie să permită circulația trenurilor cu o lungime de 740 m și cu o greutate pe osie de 22,5 tone și prevede un ecartament nominal al căii ferate pentru noile linii de cale ferată de 1.435 mm.
• Șinele de cale ferată trebuie să fie adaptate cel puțin la un standard P400 (referința P400 definește standardul conform căruia înălțimea maximă la care o semiremorcă poate fi transportată pe un tren este limitată la 4 m).
• Sistemul ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) trebuie implementat în întreaga rețea feroviară TEN-T, înlocuind progresiv sistemele de semnalizare și de siguranță din fiecare țară.
• Parametrii operaționali sunt introduși în gestionarea infrastructurii. De exemplu, timpul mediu de așteptare a unui tren la frontieră nu ar trebui să depășească 15 minute, iar 90% dintre trenurile internaționale ar trebui să ajungă la destinație cu o întârziere mai mică de 30 de minute. Includerea parametrilor operaționali este o consecință a integrării CNC cu RFC.
• Pentru navigația interioară, râurile, canalele, lacurile, porturile interioare și drumurile de acces din rețeaua de bază trebuie să aibă o adâncime a canalului navigabil de cel puțin 2,5 m și o înălțime minimă sub podurile nemișcătoare de cel puțin 5,25 m deasupra nivelurilor de referință ale apei definite.
• Aeroporturile cu un trafic mai mare de 12 milioane de pasageri pe an trebuie să fie conectate la rețeaua feroviară pe distanțe lungi.
• Porturile maritime trebuie să dispună de infrastructuri pentru aprovizionarea cu combustibili alternativi.
• Transportul rutier pe rețeaua de bază și pe rețeaua de bază extinsă trebuie să dispună de zone de odihnă la fiecare 60 km începând din 2030 și de zone de parcare sigure și securizate cel puțin la fiecare 150 km și de zone de cântărire la fiecare 300 km începând din 2040.
• Numărul și capacitatea de manipulare a terminalelor intermodale trebuie să fie adaptate la creșterea preconizată a fluxurilor de trafic, precum și pentru a permite circulația trenurilor cu o lungime de 740 m pe rețea.