Freight forwarderii (casele de expediții) au fost, probabil, jucătorii din lanțul logistic global cei mai afectați de întreruperile cauzate de COVID-19. Pe măsură ce virusul a cuprins întreg mapamondul, transportul maritim și aerian de marfă au fost afectate, mai mult sau mai puțin, în funcție de aria geografică și strictețea măsurilor impuse de autorități pentru a reduce răspândirea infecțiilor. Iar casele de expediții au simțit din plin impactul coronavirus și dezechilibrul între cerere și ofertă.

La începutul lunii ianuarie, autoritățile din China au impus restricții severe privind activitățile sociale și comerciale pentru a reduce intensitatea răspândirii virusului, ceea ce a dus la închiderea capacităților de producție și a restricționat fluxurile către piețele europene. Însă, pe măsură ce situația se îmbunătățea în China, Europa devenea noul punct fierbinte pe harta lumii, astfel că polii s-au inversat, iar cererea pentru mare parte din mărfurile chinezești nu a mai existat. Producția din diferite industrii, precum automotive, un mare generator de volume pentru transportul maritim și aerian, dar și aproape toate sectoarele din retail considerate non-esențiale s-au oprit.

Pentru traficul aerian de mărfuri, restricțiile de călătorie impuse pentru pasageri au avut un impact profund, reducând practic o mare parte din capacitatea de transport disponibilă din piață, iar cursele charter, o excepție până acum, au devenit o regulă.

În ceea ce privește transportul maritim, armatorii au anulat sute de voiaje, reducând astfel capacitatea de transport.

În piață volumele au scăzut, iar exportul, atât cel aerian, cât și cel maritim a avut cel mai mult de suferit. Și la import, volumele au scăzut considerabil, însă acest declin, cel puțin pentru transportul aerian, a fost compensat de creșterea ratelor de transport.

Ratele de transport au crescut în timpul pandemiei

Efectul de domino în piață a avut un efect direct asupra ratelor de transport care au crescut exponențial, cu precădere în cazul transportului aerian, unde suspendarea zborurilor de pasageri a dus la o scădere importantă a capacității de transport în piață.

“La transportul aerian, pe relația China- Europa, ratele au crescut cu până la 400%, în principal din cauza faptului ca multe din liniile aeriene de pasageri și-au suspendat legătura China. În martie 2020 comparativ cu martie 2019, capacitatea de transport aerian din China era cu 30% mai mică. Faptul că multe linii aeriene au scos scaunele din avioanele de pasageri pentru a transporta marfă, iar numărul de chartere de pe principalele aeroporturi din China a crescut, în aprilie 2020 am avut o capacitate de transport aerian din China cu 6% mai mare față de aprilie 2019. Însă, cererea mare de export pentru echipamente medicale și de protecție, au făcut ca săptămânal să existe un surplus de marfă de câteva tone, față de capacitatea de zbor. Atât timp cât cererea pentru transport aerian este mare, ratele vor rămâne mari” explică Alexandru Sîntu, Country Sales Director, DSV Air&Sea, evoluția ratelor de transport aerian.

În ceea ce privește transportul maritim, ratele au rămas la un nivel destul de ridicat, deși lucrurile au fost puțin mai așezate. “Fluctuațiile ratelor nu au fost atât de mari, însă liniile au încercat să compenseze deficitul de volume indirect, prin introducerea de taxe suplimentare și nu atât de mult a navlului” spune Anda Urzică, Overseas Sales Director ASG Wind Transport. Pe măsură ce volumele au început să crească ușor, după jumătatea lunii aprilie, liniile maritime au anunțat anularea acestor taxe suplimentare.

Soluții alternative pentru clienți

Casele de expediții au trebuit să se adapteze situației și provocărilor pentru a le oferi clienților soluțiile de care lanțurile lor de aprovizionare aveau nevoie, noi servicii, rute alternative sau alte modalități de transport au intervenit în schemă pentru a putea livra produsele.

“În această perioadă, industria noastră a fost foarte activă, a trebuit să ne reinventăm continuu. S-a oprit producția auto, ne-am îndreptat atenția către echipamente medicale, nu a mai fost capacitate de zbor, am contractat chartere, nu a mai fost spațiu pe tren, am venit pe camion. În cazul nostru, DSV, deși suntem o companie globală, deciziile se iau rapid, cee ace ne-a ajutat să fim lângă clienți din primul moment cu soluții personalizate” spune Alexandru Sîntu.

Astfel, DSV a lansat serviciul de transport rutier din China către Europa, cu un timp de tranzit de 18 zile door-to-door, un substitut mai bun din punct de vedere al prețului pentru transportul aerian.

Și Dream Cargo Services, companie autohtonă de freight forwarding s-a concentrat în această perioadă pe dezvoltarea serviciului de transport rutier din China către Europa. “Principala provocare a fost identificarea de soluții alternative de transport pe anumite rute, motiv pentru care am dezvoltat și mai mult acest serviciu” explică Florin Cârmaciu, Sales Manager Dream Cargo Services.

“Din punct de vedere operațional, am întâmpinat provocări în găsirea unor rute și soluții alternative față de cele folosite în mod obișnuit. Însă, am reușit să venim în ajutorul clienților cu soluții de transport intermodal” afirmă Cristina Stoian, Manager de Calitate EASI România.

Estimăm o ușoară evoluție a pieței de freight forwarding până la finalul anului, dar nu putem vorbi de o posibilă stabilizare sau creștere decât după Q1 2021 – Cristina Stoian, Manager de Calitate EASI România

Declanșarea pandemiei a dus la o necesitate a importului în regim de urgență, atât de produse medicale cât și de protecție, ceea ce a avut ca rezultat un volum mare de cereri specifice, cu un obiectiv comun: un timp de tranzit cât mai scurt. “Astfel, ne-am îndreptat atenția spre zborurile charter cu timp de tranzit de 24 ore, un produs care ne-a permis să le oferim clienților o soluție rapidă, cu o trasabilitate fără sincope” explică Anda Urzică.

Evoluția pieței de freight forwarding în România

Perioada următoare nu va fi mai puțin lipsită de provocări și necunoscut, pe o piață care era deja influențată negativ de războiul comercial între SUA și China, reducerea producție pe verticale precum automotive și o încetinire generală a economiei. Astăzi, devine mai clar ca niciodată nevoia de reinventare, reconfigurarea planurilor, identificare de noi nișe și servicii sau digitalizare pe piața de freight forwarding, iar România nu este deloc o excepție, dimpotrivă…

Accelerarea digitalizării este numai una din oportunitățile aduse de această criză în care ne aflăm – Anda Urzică, Overseas Sales DirectorASG Wind Transport

“Companiile mici și medii din domeniul forwarding-ului vor fi nevoite să își reconfigureze planul de afaceri pentru 2020, pentru a-și amortiza pierderile. În același timp, orientarea va fi către soluții de transport de nișă, oportunități care să aducă un flux nou de clienți, din zone de business diferite, din alte sectoare și industrii. Consider că ne vom reinventa pentru a veni în întâmpinarea clienților cu soluții inovatoare, cu noi servicii,“ explică Anda Urzică.

Cine nu își asumă riscuri în dezvoltarea de servicii personalizate și actualizate la noile cereri din piață, va avea probleme, nu doar acum, ci și în momentul în care economia va reveni pe pantă ascendentă – Alexandru Sîntu, Country Sales Director, DSV Air&Sea

“Chiar dacă fabricile și-au reluat producția, e greu de crezut că se va reveni la momentul februarie, iar volumele vor scădea, Depinde de fiecare transportator în parte cum va reuși să se adapteze acestei noi normalități. Cumva, cred că firmele vor fi mai conservatoare, dar, după părerea mea, cine nu își asumă riscuri în dezvoltarea de servicii personalizate și actualizate la noile cereri din piață, va avea probleme, nu doar acum, ci și în momentul în care economia va reveni pe pantă ascendentă” explică Alexandru Sîntu.

Piața de freight forwarding este strâns legată de activitatea operatorilor aerieni la nivel internațional. Considerând că ridicarea restricțiilor se va face treptat, EASI Logistic estimează o ușoară evoluție până la finalul anului, însă despre o eventuală stabilizare sau creștere a pieței s-ar putea discuta abia după primul trimestru din 2021.

Florin Cârmaciu estimează în perioada următoare o creștere a cererii pentru servicii de transport mai ieftine – grupaj rutier, transport maritim sau feroviar, dar și o intensificare a competiției între companiile de transport. “Foarte probabil să vedem și o creștere a externalizării serviciilor de depozitare“ adaugă acesta.

Criza poate fi un moment bun de investiții pentru cei care au disponibilitate și își asumă riscurile. Noi avem în plan o serie de măsuri de dezvoltare și optimizare a serviciilor de depozitare – Florin Cârmaciu, Sales Manager Dream Cargo Services

Perspective la nivel global

Potrivit celui mai nou raport al agenției de cercetare și consultanță Transport Intelligence, piața de freight forwarding la nivel global s-ar putea contracta cu 7,5% în 2020 ca rezultat al pandemiei COVID-19 și a crizei economice generate de aceasta.

În cel mai bun caz, arată analiza Ti, impactul COVID-19 ar putea duce la o contracție a pieței de doar 2%, însă aceasta depinde de relaxarea restricțiilor sociale și economice și de reluarea activității atât de partea cererii cât și a ofertei. Dacă criza de sănătate publică va continua și măsurile de izolare vor rămâne valabile, piața ar putea avea o scădere de până la 7,5%. Un astfel de scenariu ar avea un impact mai puternic în anumite regiuni, iar unele țări ar putea fi lovite mai puternic de criză. De exemplu, piața din SUA s-ar putea contracta cu 10,8% în 2020.